joi, 6 decembrie 2012

Mesajul lui Hristos şi pericolele inerente în menţinerea Realizării




(text adaptat)
Aceasta este ziua în care trebuie să ne amintim că Hristos s-a născut pe acest Pământ ca om. El a venit pe Pământ şi ţelul Său era de a ilumina conştiinţa omenească, pentru ca oamenii să vadă ca pe un fapt că nu sunt trup, ci Spirit. Mesajul lui Hristos era învierea şi însemna că suntem nu acest trup, ci Spiritul; El a arătat prin aceasta că s-a înălţat pâna la tărâmul Spiritului, ceea ce de fapt şi era, El fiind "Pranava". El era Brahma, El era Mahavishnu aşa cum dealtfel v-am mai spus deja despre naşterea Lui. El a venit pe Pământ ca om. Prin aceasta a vrut să arate că Spiritul nu are nimic de-a face cu banii, nimic de-a face cu puterea. El este Atotputernic şi Atotpătrunzător. Totuşi lisus s-a născut într-un staul, nu într-un palat al unui rege, ci la o persoană foarte simplă: un dulgher. Când eşti rege, aşa cum se spune în Hindi - "Badshah", atunci nimic nu e mai măreţ ca tine, nu-i aşa? Asta mai înseamnă că nimic nu e mai înalt decât tine şi nimic nu te poate împodobi. Orice-ar fi, tu eşti cel mai înalt. Toate lucrurile lumii sunt doar ca iarba uscată, "Tranavat". De aceea El a fost pus în fân. Pe mulţi aceste condiţii îi mâhnesc şi le pare foarte rău că Hristos, ce a venit să ne Mântuiască, nu a fost dăruit de Dumnezeu cu ceva mai potrivit cu măreţia Lui.
Pentru lisus nu conta dacă stătea în fân în staul sau într-un palat. Pentru El era acelaşi lucru; nici una din cele două situaţii nu-i aduceau vreo atingere. Astfel de Persoane sunt complet detaşate; Ele sunt cufundate într-o adâncă bucurie. Aceştia sunt propriii Lor stăpâni şi nimic nu-l poate stăpâni. Nici o situaţie şi nici un confort nu-l pot afecta defel. Ei sunt stăpânii deplinului confort din Ei înşişi şi au atins tot gradul de confort în interiorul fiinţei Lor. Ei sunt oameni mulţumiţi şi de aceea se numesc Regi. Nu e vorba aici despre acei regi care aleargă după bogăţii sau după confort material. Vreau să spun că dacă ai sau nu, confort, e acelaşi lucru.
10 decembrie 1979
Atât de mulţi oameni din America Latină îmi spuneau, când am fost acolo, că nu pot înţelege de ce Hristos s-a născut sărac. Aici este vorba din nou despre o prejudecată omenească... adică ei ar fi vrut să-l poruncească iui Dumnezeu "Naşte-Te într-un palat regal!". Nu poţi să-l comanzi lui Dumnezeu. Ei au propriile lor concepte despre Dumnezeu. Unul dintre ele este acesta: de ce lisus a trebuit să fie un om sărac, de ce a trebuit să fie neajutorat?
lisus nu s-a arătat niciodată neajutorat. El a fost cu mult mai dinamic decât toţi regii şi politicienii voştri la un loc. Nu s-a temut de nimeni. Tot ce-a avut de spus, a spus. Nu s-a temut de Răstignire şi nici de aşa-numita pedepsire. Numai fiinţele omeneşti au aceste false idei despre viaţă şi le aplică deasemenea şi lui Dumnezeu judecându-L după măsura omenească. Dumnezeu nu este ca în conceptele voastre; El nu este defel un concept. Chiar voi spuneţi că un concept este doar un concept, nu realitatea. Aceasta eu am aflat-o foarte recent. Este un alt mit pe care-l răspândesc oamenii, că un concept este doar un concept. Bine, bine! Mataji spune - ei şi? Ce-i cu asta ? Chiar şi-acesta este un concept, deoarece conceptul este o gândire.
Voi trebuie să vă ridicaţi dincolo de gândire, la un nivel mai înalt, în starea de conştiinţă fără gânduri; atunci nu mai sunteţi în gândire, ci sunteţi în mijlocul gândurilor, în pauza dintre ele. Un gând se ridică şi apoi cade. Există o pauză între aceste mişcări. Trebuie să vă situaţi între gânduri, în "Vilamba" cum o numim noi, în acea pauză. Acolo să vă fixaţi. Atunci îl veţi înţelege pe Hristos.
El a venit aici în parte, bineînţeles, să ne salveze, deoarece El are multe aspecte. Pot să spun că nu numai pentru a salva omenirea; El a venit pe Pământ deoarece avea multe alte motive. Acesta este doar unul dintre ele. Fiinţele omeneşti pretindeau să fie salvate. Pentru ce motiv? Pentru ce trebuiau salvate toate? Ce făcuseră ele pentru Dumnezeu? Cum puteţi pretinde ca Dumnezeu să ne Mântuiască? Chiar credeţi că e posibil? Nu, nu puteţi avea această pretenţie.
Hristos a venit pentru a deschide trecătoarea dintre Vishudi şi Sahasrara; aceasta este Agnya din fiinţa primordială, Virata. El s-a născut pentru a deschide acea portiţă. De-a lungul evoluţiei omului, fiecare încarnare a venit pe Pământ pentru a crea o deschidere sau iluminare în conştiinţa noastră. Hristos a venit, deci, pentru a deschide acea mică uşiţă ferecată de către ego-ul şi superego-ul nostru. Ego-ul şi superego-ul sunt două subproduse ale procesului gândirii. Unul reprezintă gândurile despre viitor, iar celălalt gândurile despre trecut.
El a venit să facă acea breşă, să o traverseze şi astfel s-a jertfit pe Sine, trupul Său. Pentru voi este un motiv foarte important de căinţă şi regret.
Pentru o asemenea personalitate nu este aşa. Este un rol pe care îl are de jucat. Tocmai de aceea nu înţeleg de ce îl reprezentaţi ca pe o creatură jalnică. El nu a arătat niciodată aşa de amărât precum vi-L reprezentaţi voi. Astfel de oameni nu pot fi deloc amărâţi. Ei nu pot fi atât de jalnic-amărâţi ca voi. Acesta este un alt concept, cum că Hristos trebuie să fi fost un lungan sfrijit, hămesit, piele şi os, să-l numeri oasele unul câte unul; e ceva oribil, credeţi-Mă!
Din copilăria Sa şi până la moarte, El a fost o persoană veselă. El era fericirea, El era veselia; voia să vă facă pe toţi fericiţi, să vă dea lumina fericirii prin aprinderea izvorului bucuriei care este Spiritul din inima voastră. El a venit pe Pământ nu numai pentru a vă Mântui şi pentru vă da fericire, ci şi bucurie, deoarece oamenii în ignoranţa lor, îşi fac rău singuri, şi se autodistrug. Mare nărozie !
De exemplu, nimeni nu v-a pus să mergeţi la cârciumă şi să aveţi apoi necazuri. Nimeni nu v-a trimis la curse ca să rămâneţi apoi lefter. Nimeni nu v-a cerut să mergeţi la acei oribili guru şi să daţi de bucluc. Totuşi, dacă aţi apucat pe acest drum, veţi merge spre autodistrugere, de bună voie.
Hristos a venit ca o floare a dimineţii, să vă facă fericiţi. În primul rând a venit pentru a vă face fericiţi, pentru a vă reda bucuria, pentru ca voi să găsiţi în fiecare om inocenţa unui copil - cel puţin în ceea ce Mă priveşte, aşa este; nu ştiu dacă e valabil şi pentru toţi aceşti oameni ciudaţi de pe-aici. Vreau să spun că pentru ei florile par mărăcini. Nu pricep cum de pot trăi în acest fel. Voi însă puteţi simţi bucuria pe care o aduce un copil. Un astfel de lucru dătător de bucurie, este venirea copilului lisus.
Acesta este copilul Divinului, venind pe Pământ ca un copil. Este lucrul cel mai îmbucurător şi de aceea Crăciunul, pentru noi toţi, pentru întregul Univers, trebuie să fie un festival al marii bucurii. Bucurie pentru că El ne-a adus Lumina prin care vedem că există Dumnezeu, că există Cineva care să înlăture ignoranta. Acesta a fost începutul a toate, aşa încât noi trebuie să fim fericiţi şi relaxaţi; să nu luăm prea în serios totul, aşa cum mai facem uneori, deoarece viaţa Divină nu te face serios, scorţos şi distant, pentru că totul este doar un joc. Este Maya.
Am văzut în toate ritualurile oameni aşa-zis religioşi. Totuşi ei erau prea serioşi pentru a fi religioşi. O persoană religioasă are un permanentă umbră de zâmbet pe buze. Aceasta nu ştie cum să-şi ascundă bucuria şi abia-şi poate controla surâsul când îi vede pe ceilalţi grozav de serioşi. Vreau să spun că nu trebuie să stăm ca la o înmormântare. Pur şi simplu oamenii uneori nu ştiu ce atitudine să aibă. Pentru nimic în lume, nu trebuie să simţiţi vreun regret când vă gândiţi la Hristos. Dacă credeţi cu adevărat în El, atunci vă rog să alungaţi această tristeţe prostească, nu mai fiţi bosumflaţi sau morocănoşi, terminaţi cu aerul funebru!
Acesta nu este modul de a privi către Hristos; uitaţi-vă cum vorbea mulţimilor, cum şi-a deschis El inima către toţi şi cum a încercat El să dea bucurie tuturor!
El a spus că voi trebuie să vă naşteţi din nou, adică El trebuie să îndeplinească această muncă, iar voi să beneficiaţi de roadele ei cândva. Hristos a promis că voi vă veţi naşte a doua oară cu adevărat; El se va naşte în noi. Nu ştiu ce înţeleg creştinii din aceasta. Cum să devii "născut din nou"? Prin ritualul botezului? în nici un caz. O persoană ce a absolvit Teologia nu te poate face Creştin. Astfel de oameni avem şi noi, în India; avem nişte brahmini plătiţi, ca şi aici, care cât e ziua de lungă, mănâncă, beau, se distrează, iar seara încep să se roage şi să predice; şi pe lângă acestea, mai sunt şi căsătoriţi. Trebuie să fii o persoană autorizată de Dumnezeu. Până ce nu eşti o persoană autorizată de Dumnezeu, nu poţi da oamenilor bucuria. Cei ce se cheamă Pândiţi, precum şi marii preoţi sunt atât de serioşi deoarece ei nu sunt autorizaţi de Dumnezeu. Chiar şi în ziua de Crăciun, dacă cineva ar veni de afară, ar putea crede că a nimerit la o înmormântare; şi ciudat: chiar după o înmormântare reală, unii se duc acasă şi cum o prăznuiesc? Cu şampanie. Nu înţeleg de ce.
Cum puteţi să sărbătoriţi Crăciunul insultându-L pe Hristos? El a venit să ilumineze conştiinţele voastre, deoarece El le-a respectat pe fiecare, indiferent de nivelul la care au ajuns. Voi însă, încercaţi să-L desconsideraţi. Acesta este calea de a-L înţelege? El încă a mai promis şi că veţi fi botezaţi şi vă veţi naşte din nou. lată că acum, în Sahaja Yoga, această promisiune se îndeplineşte. Aşa că bucuraţi-vă că aici, în Agnya Chakra, Hristos s-a născut din nou în voi, El este acolo, iar voi ştiţi cum să-l cereţi ajutor oricând.
Să se înţeleagă că a sosit vremea să primiţi tot ceea ce a fost promis în Scripturi, nu numai în Biblie, ci în toate Scripturile din lume. Este vremea ca astăzi să deveniţi Creştini, Brahmini, Piri, numai prin trezirea lui Kundalini din voi. Nu există altă cale de izbândă.


De-acum încolo aşa va fi şi la Judecata de Apoi. Dumnezeu vă va judeca numai după cum veţi avea energia Kundalini trezită. Oare cum ar putea să vă judece altfel? Cum? După numărul de saloane de coafură pe la care aţi fost? Sau după câte costume vaţi făcut de Crăciun? Sau după cadourile ce le-aţi cumpărat, sau câte felicitări aţi expediat? Sau ta câte persoane aţi trimis diferite alte lucruri, care s-ar putea să nu fi fost tocmai de calitate? Bine înţeles, că nu. Sau poate contează volumul acestor cheltuieli? Nu. După felul în care suntem noi, fiecare, vom fi judecaţi. Dar cum? în ce fel vom fi judecaţi de Dumnezeu?
Nu după ceea ce ochii văd, se spune în popor. Atunci, cât de profunzi suntem? Să vedem până unde putem merge cu profunzimea. În cel mai bun caz se atinge un anumit punct la care, din nou, noi înşine devenim un concept. Aşa că, oricâtă profunzime am avea, aceasta merge doar până la limita raţionalului, la nivelul de concept. Dincolo de această graniţă nu putem trece. Deci cum vom fi judecaţi?
Cum sunt consultaţi oamenii ce merg la doctor? Doctorul are instrumentele lui, le foloseşte, vede care e problema şi pune diagnosticul. Cum va fi apreciat nivelul vostru spiritual? Aşa cum se apreciază o sămânţă; prin germinare. Atunci când pui o sămânţă la încolţit şi-i vezi puterea de germinare, poţi şti dacă e bună sau nu. în acelaşi fel veţi fi judecaţi şi voi, după modul în care aţi germinat, ca şi după modalitatea în care aţi primit Realizarea, aţi menţinut-O şi aţi respectat-O. Acesta este felul în care veţi fi judecaţi, şi nu după hainele pe care le purtaţi, felul în care vă gătiţi, vă fardaţi, sau coaforul la care mergeţi; nici prin poziţia socială pe care o ocupaţi; nu contează nici dacă aţi ajuns mare politician sau om-cu-funcţie. Deasemenea, nu are importanţă numărul de case construite sau câte aşa-zise premii Nobel aţi primit. Nu veţi fi judecaţi nici după operele voastre de caritate, pentru care consideraţi că aţi donat fonduri importante. Dacă într-adevăr aţi cheltuit mulţi bani cu aceasta, atunci există pe undeva un mare orgoliu, ce va compromite în întregime lucrarea voastră.
în această judecată o pană va ajunge să cântărească mai mult decât un vapor. Este un alt mod de a judeca o persoană, decât cel omenesc. Aceasta se vede şi din felurile în care a fost judecat lisus de către oameni şi de către Dumnezeu. El a venit la noi şi a fost pus în fân uscat, giuvaer Divin uşor ca o pană, iar Mama Sa nu a simţit deloc acel disconfort ca ceva înjositor. Tot aşa, cei care prin comportamentul lor nu au oprimat pe ceilalţi şi nu i-au ofensat, vor fi apreciaţi drept oameni de categoria l-a.
în trezirea lui Kundalini însăşi, există piedici inerente. Inevitabil, Kundalini are anumite defecte datorate karmelor voastre anterioare. Aceasta se întâmplă ca o consecinţă a tot ceea ce aţi făcut în toate acele vieţi, pentru ceea ce aţi considerat ca realitate, care e doar un concept. Dacă nu aţi cunoscut Adevărul, orice aţi fi făcut va fi fost doar încă o naştere în ignoranţă. Tot ceea ce aţi făcut în întuneric va purta pecetea întunericului, chiar dacă va fi doar sub forma unei minuscule particule. Aşa că fără Realizare, dacă v-aţi apucat să răspândiţi idei cum că aţi fi mari sfinţi, cutare lucru, sau cutare lucru, nu veţi avea nici o şansă. Toţi preoţii din toate religiile, vor rămâne la urmă, fiind ultimii ce vor primi Realizarea.
Valmiki a spus o istorioară foarte interesantă în Ramayana despre un câine care a fost întrebat ce ar dori să fie în viaţa următoare. Acela a rugat să fie făcut orice, numai preot, nu. "Fă-mă orice, numai preot, "Mathadish", orice-ar fi, să nu mă faci". Dacă până şi un câine poate avea o astfel de înţelepciune !!
Totuşi nu toţi preoţii sunt la fel. Unii dintre ei sunt cu adevărat neprihăniţi. Unii sunt cu adevărat persoane Realizate, posibil chiar autorizate de Dumnezeu. Cu toate acestea, lumea nu acceptă astfel de oameni; sunt sigură de asta. Am văzut din istoria voastră cum aceşti oameni au fost alungaţi, prigoniţi, sau chiar torturaţi.


Acum însă a venit vremea judecării binelui şi a răului. Nu mai puteţi răstigni pe nimeni. Nu se mai poate. Toţi vor fi judecaţi după cum este, sau nu este, Kundalini trezită în ei.
Există trei categorii de fiinţe umane. Nu ştiu cum să încep, să nu vă tulbur. O categorie o formează oamenii care sunt ca noi. Ei se numesc Nara Yoni. A doua categorie o formează cei numiţi Deva Yoni, cei născuţi căutători, sau suflete Realizate Cea de-a treia categorie se cheamă Raksha. Putem spune că aceste specimene întâlnite printre fiinţele umane, aceşti Rakshas, sunt oamenii răi. Aşadar, avem oameni răi, oameni minunaţi şi oameni aşa-şi-aşa.
Oamenii minunaţi sunt foarte puţini. Ei sunt Realizaţi încă de la naştere. Cu ei nu prea am probleme. Probleme apar la cei care au un statut de mijloc. Ei tind către Bine, dar totuşi au în ei ceva care nu e în regulă. Aceşti oameni au defecţiuni inerente ale lui Kundalini, pe care trebuie să le înţelegem.
1. Durerile trupeşti. Prima dintre ele este sănătatea şubredă. în Anglia mai cu seamă, oamenii suferă mult de pe urma frigului şi a apei prea bogată în calciu. Pentru fiecare ţară în parte, "sthanvishesh", sunt probleme specifice.
Astfel, probleme avem şi în ţara noastră; şi voi aveţi probleme şi anume, cele specifice ţării în care v-aţi născut. Mulţi dintre voi aţi ales a vă naşte într-o anumită ţară. Fiind însă atât de atât de identificaţi cu aceasta, nu mai observaţi nici un defect. Fiecare ţară are o particularitate ce se manifestă printr-un anumit neajuns în starea sănătăţii dumneavoastră. Un Sahaja Yoghin trebuie să ştie că sănătatea este un lucru de mare preţ. Trupul este Templul lui Dumnezeu şi trebuie să aveţi grijă de sănătatea lui. Ştiţi că atunci când Kundalini urcă, primul efect este tocmai îmbunătăţirea stării de sănătate, datorită energizării sistemului nervos parasimpatic. Din parasimpatic, aceas­ta curge în sistemul simpatic, iar starea de sănătate se îmbunătăţeşte.
Nu am să vă explic în detaliu pentru că timpul disponibil este scurt, dar dacă veţi citi vreuna din cărţile pe care le-am scris (nu sunt prea multe), sau veţi asculta conferinţele mele (dintre care unele sunt tipărite), veţi pricepe cum Kundalini ajută la vindecarea majorităţii bolilor, cu excepţia celor la care s-a intervenit pe căi nenaturale. O persoană cu blocaj renal a fost vindecată prin Sahaja Yoga. Fără îndoială, putem vindeca o astfel de boală, însă o persoană ce a fost conectată la rinichiul artificial, sau a fost operată, nu va putea fi vindecată, oricât aţi încerca. îi puteţi da longevitate, însă nu se va vindeca. Totuşi, vindecarea bolnavilor nu este câtuşi de puţin treaba voastră. Trebuie să reţineţi bine acest lucru. Nici un Sahaja Yoghin nu trebuie să se ocupe cu vindecatul bolnavilor. Cei bolnavi pot folosi fotografia Mea. Nu trebuie să faceţi acte filantropice prin vindecarea celor bolnavi.
Am văzut persoane ce au căzut într-o adevărată manie a vindecărilor. Aceştia au uitat că se pot molipsi şi pot să acumuleze anumite deficienţe; nu s-au mai gândit la propria lor vindecare şi în final am aflat că au părăsit Sahaja Yoga; de aceea vă recomand să folosiţi fotografia Mea. Să nu credeţi că este de datoria voastră să fiţi un mare binefăcător trupesc. Nicidecum. Sunteţi mari binefăcători spirituali, iar ca un sub­produs, sănătatea unei persoane se îmbunătăţeşte; dacă Hristos trebuie să fie trezit, dacă Dumnezeu trebuie să vină în acel trup, atunci trupul se va curăţi. Aceasta o face Kundalini. însă nu trebuie în nici un caz să vă apucaţi să colindaţi spitalele pentru a vindeca.
Am cunoscut persoane care şi-au pierdut minţile de pe urma exercitării nesocotite a puterilor de vindecare. Ele vizitau regulat spitalele, până când au sfâşit şi ele pe un pat de spital. Nici la programele de Sahaja Yoga nu mai veneau şi nici nu mai voiau să mă vadă. Aceasta este o mare jignire adusă lui Dumnezeu.
Durerile trupeşti, "Vyadhi", despre care v-am vorbit reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole în drumul spre Dumnezeu. Acestea n-ar trebui să vă frâneze prea mult. Dacă aveţi ceva probleme cu sănătatea, pur-şi-simplu nu le băgaţi în seamă şi veţi vedea că puţin câte puţin, situaţia se ameliorează. Unora le ia ceva timp până să reuşească aceasta. Totuşi, cel mai important lucru este să fiţi cu atenţia în Spiritul vostru; nu mai spuneţi tot timpul "Mamă vindecă-mă! Mamă vindecă-mă!", ci "Mamă, te rog, menţine-mă în viaţa spirituală!". Atunci vă veţi vindeca automat. S-ar putea să meargă mai greu cu unele persoane, dar totuşi, e vorba de boli pe care aceştia le au de-o viaţă întreagă. Nu contează că durează un pic mai mult şi apoi merg pe drumul cel bun, aşa cum v-am spus; în această ţară bolile cele mai frecvente sunt cele de ficat precum şi ceea ce voi numiţi gută, împreună cu toate tulburările ce derivă din ea. Noi avem remedii pentru toate acestea, însă vă rog să le consideraţi doar ca simple datorii către trup, către templul Duhului Sfânt. Această lucrare de curăţire nu trebuie să fie ţelul final; viaţa nu se termină cu aceasta; este datoria voastră de a curăţa acest Templu şi a-l lăsa apoi curat atunci când veţi ieşi din el. S-ar putea ca unii să Mă întrebe care este folosul acestei curăţiri.
Am văzut în Oxted cu surprindere, că acolo oamenii au obiceiul de a lustrui şi curăţa excesiv fiecare lucru. în special, gazonul era finisat ireproşabil. Totul era făcut impecabil şi nici măcar un şoarece nu intra în casele lor. Luni de-a rândul nu am văzut pe nimeni intrând sau ieşind; toţi erau grozav de corecţi- perfecţi, soţ şi soţie. Nu ştiu de unde această pornire maniacă spre curăţenie, lustru şi toate celelalte asemenea. Cei doi oameni pe care îi vedeam uneori, deşi soţ şi soţie nici măcar nu vorbeau unul cu altul. Vă spun doar ce am văzut. în acel loc erau şapte case în afară de a noastră. Oamenii se mirau când vedeau câtă lume intră şi iese de la noi. M-au întrebat "Sunteţi o casă de oaspeţi?". Le-am răspuns că, da. Ei totuşi nu se dumireau cum vine asta. Noi nu trebuie să ajungem în acel stadiu de preocupare exagerată pentru amănunte; acel fel de Sahaja Yoga nu ar fi cel mai important lucru pentru Dumnezeu. Sănătatea este importantă, dar atenţia trebuie să vă fie îndreptată spre Spirit. Insist asupra atenţiei aţintită spre Spirit, deoarece tocmai ea este aceea care hoinăreşte şi se opreşte ba ici, ba colo. Trebuie să-i permiteţi să lucreze corect, şi ea va lucra.
2. Lenevirea. Al doilea obstacol pe care îl sesizez, este numit Akarmanyata. Aceasta semnifică o persoană care nu vrea să lucreze corect. Bineînţeles, nu e vorba de acei oameni inutili care nu doresc să obţină Realizarea. Aici e vorba de cei care au un beteşug ce-i face ca după Realizare, să se lenevească şi să nu mai desfăşoare nici o activitate spirituală. Pur şi simplu, ei sunt leneşi.
Această situaţie mă miră foarte mult, într-o ţară cu oameni plini de abnegaţie. Am văzut cândva un film în care se arăta cum compatrioţii dumneavoastră plecau la luptă în Germania şi distrugeau fabrica de rachete ce zboară fără pilot, împreună cu tot arsenalul lor. Ei şi-au făcut datoria până la capăt sperând că poate aşa, copiii noştri vor putea trăi timpuri mai bune.
În Sahaja Yoga trebuie să fim vigilenţi. Ce se întâmplă de fapt, când oamenii vin pentru prima oară aici? Ei primesc Realizarea; primesc briza răcoroasă şi apoi se pierd din nou. Explicaţia? Nu vor să lucreze asupra lor înşişi. Acesta este pericolul lui Akarmanyata. După ce sunt pierduţi deja de vre-un an, vin la Mine şi-Mi spun "Mamă, nu am crezut că am Realizarea; dar am nişte dureri la stomac... te rog să mă vindeci! ". în loc să deveniţi nişte oameni înveşmântaţi în toate puterile pe care le aveţi, deveniţi nişte persoane inutile ce-Mi răpesc timpul. Toate aceste puteri sunt acum în voi. Sunt proprietatea voastră. Ele sunt proprietatea Spiritului vostru ce se cariază în interior, care este împiedicat de a le folosi, tocmai datorită unor astfel de obstacole, pe care le toleraţi. Akarmanyata este deci ceea ce face ca omul să nu lucreze, să nu înţeleagă ce este Sahaja Yoga, ce sunt vibraţiile şi cum se folosesc, ce trebuie făcut.
Unii spun "O, e prea greu de accepat! şi asta doar pentru că ei nu vor să privească realitatea în faţă. De îndată ce Kundalini se ridică, Lumina începe să pătrundă în conştiinţă. Nu vreţi să vă treziţi şi să deschideţi ochii, pentru că vă complăceţi în a dormi. Chiar dacă deschideţi puţin ochii, o Doamne, nu vă place ceea ce vedeţi, pentru că vă identificaţi cu acea stare de întuneric. Kundalini vă deschide ochii, fără îndoială, dar voi îi închideţi din nou. E la latitudinea voastră să scăpaţi de Akarmanyata.
Acum, aceasta atitudine a ajuns să fie foarte răspândită. Este o boală grea, care se răspândeşte, atacând şi relaţiile soţ-soţie. În loc ca soţul să-şi eleveze soţia, el se prăbuşeşte odată cu ea. Aşa se întâmplă îndeosebi în vest, exact invers decât în India. Acolo, deoarece soţul este mai dominator, soţia se va prăbuşi împreună cu soţul ei. lată că deşi amândoi au Realizarea, amândoi o pierd. Totuşi, ei ar putea progresa împreună. Acest lucru e relizabil dacă cel care este mai bine Realizat îşi poate stăpâni dorinţa spunându-şi: "Să mai verific", "Am ochi; să fiu mai atent", "Să mai încerc odată! ". Dacă pot face aşa, mai fac un pas pe calea Realizării. E nevoie de efort personal; nu e ca şi când te-ai sui într-o rachetă şi într-o clipă să ajungi pe Lună.
3. îndoiala. Chiar dacă ai ajuns pe Lună, te paşte cel de-al treilea pericol, care se numeşte Sanshaya; acesta este îndoiala. Nu ştiu cum să vă descriu această nebunie a dubiilor. De exemplu, să zicem că din toţi cei care sunt aici, mâine, nu ştiu cât la sută dintre ei, ar declara : "Totuşi, mă îndoiesc".
Oare este acest simptom un semn de înţelepciune? Ce puneţi la îndoială? Ce aţi mai descoperit?
De unde vine această atitudine? De la domnul Ego, căruia i-aţi tot dat lecturi după lecturi. Domnul Ego este acela care se îndoieşte de orice, pentru că nu vrea ca voi să găsiţi Absolutul. Vă identificaţi cu ego-ul vostru şi nu vreţi să găsiţi Absolutul, pentru că domnul Ego vă dirijează viaţa în întregime. Voi vreţi să vă îndoiţi. Ce dubii mai aveţi? Pentru ce? Simţiţi briza răcoroasă. E foarte bine; atunci, luaţi Ioc! Este ca şi cum la Universitate, când profesorul ar spune studenţilor aşezaţi la locurile lor, "lată, vă prezint această diagramă...", studenţii s-ar ridica în picioare şi ar spune "Ne îndoim de corectitudinea ei!". Chiar, oare ce-ar spune profesorul?
Totuşi, ei nu vor face asta deoarece au plătit nişte taxe de şcolarizare. Chiar şi un spectacol prost şi plictisitor îl vom urmări până la capăt dacă am plătit biletul. Ce altceva să facem? Dar pentru Sahaja Yoga nu puteţi plăti cu bani. Am văzut oameni naivi ce acceptă să meargă la tot felul de guru. Dacă unora ca aceştia li se spune "Te voi învăţa să zbori", ei cred şi sunt gata să plăteasă banii ceruţi, fără a verifica dacă acea persoană ce pretinde că-i va învăţa, poate realmente să zboare. L-a văzut cineva zburând pe acel guru? Ei cred orbeşte. Vă rog, cereţi-i să vă facă o demonstraţie!
Cei despre care vă spuneam că se îndoiesc, se află la cealaltă extremă: ei văd şi nu cred. Aceştia văd cu ochii lor cum Kundalini pulsează, se ridică şi izbucneşte. Totuşi, ei se aşează pe scaun şi spun: "Am îndoieli". Dar cine te crezi tu? Cât de departe ai ajuns? De ce te îndoieşti? Ce mai pui în cumpănă? Ce ai ajuns să ştii despre tine însuţi?


Când ai atins acest punct, smereşte-te! Smereşte-ţi inima, şi pune în ea aceste cuvinte: "Nu m-am cunoscut pe mine însumi. Trebuie să mă cunosc pe mine însumi. Necunoscându-mă pe mine însumi, n-am cunoscut Absolutul. Care este instrumentul prin care eu lucrez această îndoială?"
Acesta este unul dintre cele mai mari obstacole în trezirea lui Kundalini, ce survine imediat după trezire, numit Sanshaya.
4.     Neîncredere şi ezitare. Al patrulea obstacol se numeşte Pramada. Acesta face ca persoana în cauză să şovăie tot timpul în aplicarea a ceea ce a învăţat. De exemplu, dacă conduceţi o maşină şi sunteţi obişnuiţi cu stilul de pe continent (pe dreapta), aplicând acelaşi stil în Londra, veţi fi arestaţi. De aceea se cuvine să vedeţi cum sunt traseele drumurilor, să cercetaţi hărţile, să studiaţi regulamentele de circulaţie şi apoi să aplicaţi toate acele cunoştinţe.
Dar unele persoane nu au încredere în Realizare. Asta-i buba! Tocmai din acest motiv nu ţin cont de Ea. Toate greşelile ce se vor face din această cauză sunt Pramada. Trezirea lui Kundalini este un dar ce se oferă tuturor celor ce vin aici. Nu contează dacă în prealabil aţi trecut prin Iad sau prin Rai, sau dacă aţi făcut tot ceea ce este lumesc, cum se mai întâmplă.
Dar, nu! Noi preferăm să denigrăm Sahaja Yoga. Tăgăduim ceea ce s-a întâmplat spontan în interiorul nostru. Nici nu ne gândim că tocmai noi suntem cei care greşim în acest caz. Dacă am greşit să zicem: "Am greşit. Mă voi îndrepta".
Mataji vă iartă, fără nici o îndoială, dar uneori iertarea Mea nu vă va folosi, atâta vreme cât voi înşivă nu veţi pricepe că aţi greşit şi că trebuia să mergeţi pe acest drum, nu pe altul. Când citeşti ceva, trebuie să şi înţelegi sensul cuvintelor; aceasta e regula cititului. Tot aşa este şi cu Pramada.
5.    Năluciri. După acestea vine o altă problemă inerentă. Ea se numeşte Brahma-Dar- shan, adică halucinaţii. începem să avem halucinaţii, în special persoanele ce se droghează cu LSD, sau alte droguri asemănătoare. In halucinaţiile lor nu mă văd pe Mine. Uneori ei văd lumină sau fel de fel de fantasme din trecut sau viitor. S-ar putea ca ei să mă vadă sub o altă înfăţişare.
Dacă însă mă visaţi, sau vedeţi orice altceva în vise, nu e nimic anormal. Voi însă începeţi să vedeţi ceea ce se cheamă Brahma-Darshan. Brahma înseamnă iluzie. Atunci începeţi să vă complăceţi în iluzii. Partea proastă e că oamenii încep să şi mintă. Eu îi cunosc pe fiecare în parte. Atunci când Brahma-Darshan se porneşte, acesta este deasemenea un foarte mare pericol pentru vibraţii.
Unii oameni manifestă o excesivă siguranţă în ceea ce priveşte persoana lor. Asta Eu o văd precis. Ei au o atitudine dominatoare şi tot vorbesc lumii despre vibraţiile bune sau vibraţiile rele ale unui lucru sau altul, însă nu stăpânesc de loc partea practică a subiectului. în acest caz Eu trebuie să fiu foarte precaută. Nu le mai pot vorbi ca o profesoară. Aşa că le spun: "Bine, fă-ţi un Bandan, întinde mâinile către mine şi află singur Adevărul!..."
Dacă ei află, într-un fel sau altul, că Eu ştiu că ei mint, atunci sunt pierduţi. Trebuie să acoper falsitatea lor şi să nu se observe. Aceşti oameni sunt pe un teren foarte alunecos şi chiar dacă le-aş face observaţie mai discret, totuşi s-ar putea să sesizeze faptul că le-am citit deja intenţiile. Oricum, oamenii ar trebui să ştie că ceea ce fac este spre binele nostru, iar ei ar trebui să îmbrăţişeze adevărul nostru. Să nu ne lăsăm furaţi de propriile idei despre noi înşine.
6.   Atenţia captivă . Alt pericol ce apare, este Vishaya-Citta; în acest caz atenţia este atrasă de către lucrurile de care ne-am legat afectiv prin condiţionări. Să zicem că sunteţi pasionat de jocul de cricket. Nu e nimic rău în asta, însă nu trebuie să fiţi microbist sau ahtiat după acest joc. Unii oameni au ajuns să nu mai fie buni la nimic altcava; sunt ca şi morţi pentru orice altă activitate practică. Acest fel de nebunie vă împinge atenţia într-o stare complet anormală, deloc potrivită pentru Sahaja- Yoga.
Cele spuse se adresează mai ales acelor ce sunt Sahaja- Yoghini. Am subliniat pericolele inerente în susţinerea Realizării şi trebuie să le înţelegeţi foarte bine.
în afară de acestea mai există încă alte două pericole importante, cu care dăm piept, lată două exemple:
7.   Posedarea demonică. Unii oamenii ajung să fie posedaţi şi le vin tot felul de idei. De exemplu, încep să cânte cântec după cântec fără încetare. Este îngrijorător şi nu ştiu ce să zic. Eu văd un demon vorbind prin gura lor. Ar trebuit poate, să le spun "Vă rog, încetaţi!". Ştiu ce sunt laudele, dar aceştia pur şi simplu vin şi-Mi impun: "Mamă, vrem să-Ţi cântăm un cântec I". Nu pot să spun nimic, deoarece ei nu-şi dau seama de unde le vin toate aceste cunoştinţe. Ei sunt posedaţi. Această posesie îi face să se comporte aşa.
Zilele trecute vine cineva la Mine şi zice: "Mamă, simt că am o mare siguranţă şi încredere în mine însumi. Absolut sigur. Simt că lucrez ceva măreţ". Şi a trecut la fapte ca un cocoş. Cu toate că a observat că este posedat, i-a plăcut ceea ce simţea şi a acţionat într-un mod foarte greşit. Acum toată lumea este supărată pe el. Eu însă nu sunt supărată: ştiu că el când a comis acele fapte era posedat. Nici nu ştiţi ce fapte nebuneşti pot săvârşi oamenii apucaţi. Vreau să spun că locul lor este la azilul de nebuni, însă fiind Sahaja-Yoghini se manifestă aşa cum v-am spus; locul lor nu este aici.
8.   Resorbţia lui Kundalini. Există două situaţii în care Kundalini, după ce se ridică, se prăbuşeşte. Acesta este un pericol inerent. Mulţi Mă întreabă: "Mamă, după ce am primit Realizarea, este aceasta stabilă? ". în parte, este stabilă. Uneori însă, un firicel sau alteori chiar toată energia Kundalini, sunt absorbite înapoi. Pur şi simplu se petrece un fenomen de aspirare în jos. Când se întâmplă asta, voi începeţi să spuneţi "am început să am unele îndoieli...".
Unde scrie că trebuie să fiţi luaţi pe sus şi purtaţi, şi aşezaţi într-un loc minunat, indiferent de metehnele pe care le-aţi avea? E normal? E posibil? Uite, dacă Eu vreau acum să Mă reîntorc în India, va trebui să mă supun vaccinării, să-Mi iau paşaportul, să completez un chestionar... Reglementările o cer şi trebuie respectate.
Când veţi dori să intraţi în împărăţia lui Dumnezeu, veţi fi judecaţi şi chiar dacă s-ar putea să fi primit un semn al harului Divin şi să vă fie permis să urcaţi în avion, s-ar putea să vi se ceară ulterior să vă daţi jos. Aşa se întâmplă cu persoanele la care Kundalini se prăbuşeşte. Acesta e un simptom foarte periculos. El îşi are sursa în acceptarea învăţăturilor falşilor Guru, spiritism, magie neagră sau vizitarea anumitor locuri malefice; mai vine şi din închinarea la încarnări neDivine, venerarea falselor zeităţi, practicarea a tot felul de ritualuri nebuneşti, postirea atunci când nu trebuie, neînţelegerea semnificaţiei postului, ritualurilor, chackrelor, a legăturilor şi sintezei
Sahajei Yoga. Aţi văzut că în unele persoane Kundalini se ridică şi apoi se prăbuşeşte imediat. Lucrul este foarte periculos şi poate provoca mari necazuri.
9. Identificarea prematură cu Divinul. Ultimul pericol despre care trebuie să ştiţi, este că la un moment dat începeţi să simţiţi că sunteţi Dumnezeu, o încarnare Divină sau ceva asemănător. Acesta e cel mai serios pericol. Atunci începeţi să faceţi legi pentru ceilalţi, le porunciţi celorlalţi să facă tot felul de lucruri şi abuzaţi de ei manevrându-i, sau puteţi să sfârşiţi într-o automulţumire prematură de atotsuficienţă faţă de propria persoană. Cu adevărat, este un pericol deosebit. Doar smerenia vă poate face să înţelegeţi că sunteţi în faţa unui ocean nesfârşit. Aveţi o navă şi puteţi naviga, dar mai aveţi multe de învăţat, multe lucruri încă nu le înţelegeţi. Trebuie să vă stăpâniţi atenţia, Chitta conştiinţei voastre. Trebuie să lucraţi aşa încât să vă maturizaţi complet, să vă stabilizaţi, iar colectivitatea să o simţiţi ca o parte componentă a fiinţei voastre, prin care toate îndoielile vi se risipesc. Veţi trece astfel de la starea de "conştiinţă fără gânduri", la starea de "conştiinţă fără de îndoieli". Dobândind aceste stări de conştiinţă, va fi suficient doar să ridicaţi mâinile şi Kundalini se va ridica de la sine. Nu sunt vorbele Mele, dar este un fapt verificat.
Până ce nu veţi atinge acest nivel, va trebui să lucraţi şi să tot lucraţi. Să nu vă leneviţi. Adunaţi-vă împreună, fiţi atenţi la ceea se întâmplă în jur, discutaţi despre aceste lucruri. Cu cât veţi discuta mai mult, cu atât veţi putea să lucraţi mai corect. Cu cât veţi da altora mai mult, cu atât vi se va dărui mai mult şi Puterea va curge în voi din belşug.
Cu cât veţi sta mai mult pe-acasă, cu atât va stagna mai rău. Unii spun "O, eu îmi fac Puja acasă !"; e egal cu zero; stagnare totală! Trebuie să daţi altora - cât mai multor persoane. Mii şi mii de oameni trebuie să primească Sahaja Yoga. Tocmai de aceea e important ca voi să nu vă umflaţi în pene, cum că aţi avea toate puterile din lume în stare activă. Până când aceste puteri nu se vor manifesta realmente, nici nu veţi fi conştienţi de ele. Chiar şi aşa, ia imaginaţi-vă Soarele spunând despre el insuşi: "Eu sunt Soarele". Spune el aşa ceva? Nu!
Dacă aţi întreba Soarele "Tu eşti Soarele ?", el ar răspunde "Da, ca fapt divers, Eu sunt. Ce pot face?". E atâta simplitate şi modestie în aceste cuvinte...Tot aşa veţi deveni şi voi: persoane modeste şi simple, fără ascunzişuri, absolut dintr-o bucată. Dacă vă va pune cineva întrebarea hazlie "Sunteţi Realizat ?", le veţi putea răspunde "Da. Desigur, sunt un suflet Realizat. De ce întrebaţi ?"
Dacă aţi înţeles aceasta, puteţi merge la Sahaja Yoga. Trebuie să vă spun că Eu însumi Mă mir cât de bine merge ceea ce v-am spus; miraculos! . Este întru totul realizabil, însă trebuie să vă însuşiţi toate aceste calităţi prin efort propriu.
E valabil pentru toţi, indiferent de nivelul la care au ajuns.
Acum, printre voi sunt persoane la periferia Sahaja Yogăi, persoane ce tind către centru şi persone ce sunt chiar în centru, o ştiţi foarte bine. Pe toţi însă îi paşte primejdia de a fi aruncaţi afară din Sahaja Yoga aşa cum tangenta părăseşte cercul pe care l-a atins. Dacă cineva păţeşte asta, vă veţi mira cum de a fost posibil ca un Sahaja Yoghin să aibă nişte manifestări cu totul anormale. Când vedeţi un asemenea fenomen, fiţi cu băgare de seamă, că vi se poate întâmpla şi vouă. De aceea trebuie să fiţi atenţi în permanenţă.
Deci, astăzi, în această conjunctură când sărbătorim un mare eveniment din viaţa lui Hristos, să luăm la cunoştinţă că Hristos s-a născut în interiorul nostru, prin Realizarea Sinelui. Betleemul este tot în noi. Nu este nevoie să mergeţi la Betleem. Este în noi. Hristos este acolo, dar e încă prunc. Trebuie să-L respectaţi şi să aveţi grijă de El. LUMINA creşte cu adevărat; lumea cunoaşte că sunteţi suflete Realizate. Nimeni nu se va mai îndoi de aceasta.
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi!