Discurs la Shri Krishna Puja 1997

             DISCURS LA SHRI KRISHNA PUJA

     Cabella, Italia, 23 august 1997

          … şi au vrut să avem Mahakali Puja. Dar le-am spus: “Mai bine să vorbim despre Krishna, pentru că trebuie să realizăm mai întâi care este puterea acestei Puja, cum Îl vom stabiliza pe Shri Krishna în interiorul nostru”. El însuşi a spus că ori de câte ori se produce o decădere a Dharmei – Dharma nu înseamnă ceea ce noi înţelegem prin aberaţiile hinduismului, creştinismului sau islamismului, nu este aşa ceva; Dharma înseamnă tabu-urile noastre primordiale care sunt implementate în fiinţele umane. Despre asta cred că aborigenii ştiau mai bine ca noi, dar apoi, ceea ce am făcut este că noi am ajuns să-i stăpânim, să-i dominăm şi ei de asemenea au fost nevoiţi să-şi schimbe modul e viaţă. Tabu-urile primordiale pot fi înţelese numai dacă oamenii încearcă să-şi înţeleagă sinele sau ceea ce le-a parvenit prin tradiţie.

          Dar, Dharma Sahaj este puţin diferită, în sensul că este mult superioară idealurilor sahaj despre care vorbim, dar este mult superioară chiar celor spuse de Shri Krishna sau de Shri Rama. Mai întâi Shri Rama a gândit: “Mai bine să-i învăţăm cel puţin ce este disciplina – oamenii ar trebui să privească viaţa cu seriozitate, să aibă cunoaşterea deplină a propriei fiinţe, să aibă respect pentru propria fiinţă”. Toate aceste lucruri au fost scrise cu mult timp în urmă. De asemenea, oamenii care erau în esenţă oameni buni înţelegeau că nu trebuiau să facă nimic din ceea ce era rău pentru ei. Acestea sunt tabu-uri primordiale. Şi aceste tabu-uri primordiale sunt implementate în interiorul nostru. Presupunând că v-aş spune: “Nu beţi”, voi veţi continua să beţi. Dacă v-aş spune să nu minţiţi, voi veţi continua să minţiţi. Este natura  umană, vedeţi – să se împotrivească tabu-urilor primordiale; pentru că ei gândesc acum că au libertatea, libertatea de a face ce vor – sunteţi “liberi”. În realitate ei nu sunt liberi – ei sunt sub vraja a tot felul de devieri, cum le numiţi, sau tentaţii care sunt împotriva vieţii umane. Dar este ceva foarte natural să fii o persoană dharmică. Mai ales copiii mici sunt astfel. De exemplu, am văzut copii care se ruşinează  să-şi scoată  hainele. Am văzut chiar băieţei foarte, foarte mici. Ei nu se vor dezbrăca în prezenţa altora. Le este ruşine. Deci, ar trebui să fiţi sfioşi, să fiţi umili şi să vă respectaţi corpul. Este foarte important în aceste timpuri moderne, când expunerea corpului este privită ca o mare “realizare” a femeilor. Ele încearcă să devină asemenea aborigenelor. Vedeţi, în acele vremuri nu aveau astfel de idei şi nu erau atât de derutate, de confuze. Chiar dacă femeia era sumar îmbrăcată, asta nu însemna că vrea să fie sexy  sau să  îi atragă pe bărbaţi; şi nici bărbaţii nu se purtau ciudat pentru a arăta că au o atenţie specială pentru femei. Vreau să spun, de ce să faceţi astfel de lucruri?

          Este ceva absolut absurd - ca bărbaţii să fie atrăgători pentru femei şi femeile să fie atrăgătoare pentru bărbaţi. Puteţi vedea toate acestea cum se petrec pe stradă. Această adharma este cea mai rea, cred, pentru că este o plagă. Pentru că, chiar după ce vin în Sahaja Yoga, oamenii încep să se comporte în acest mod absurd. Ar trebui, cred, să meargă cu toţii la azilele de nebuni, nu sunt buni pentru un astfel de lucru.

          Dar Dharma se stabilizează imediat ce aveţi lumina spiritului. În timpul lui Shri Rama, El a trebuit să consemneze în scris principiile dharmei: a), b), c), d), e) … În timpul lui Moise, de asemenea, El a trebuit să le scrie – cele zece porunci. Dar Krishna a gândit altfel, El s-a gândit să stabilească o Dharma a Iubirii Pure. Pentru că El a văzut că tabu-urile lui Shri Rama erau impuse oamenilor – asemenea islamului, asemenea creştinismului – care nu funcţionează niciodată. Aşa că El s-a gândit mai bine să le ceară în deplină libertate să dezvolte dragostea pură. Radha, care era cu El ca putere a Lui, este numită Alada daeni. Ea este cea care dă bucurie, bucurie pură.

          Deci, toate aceste tipuri limitate ale atracţiei sfârşesc prin a crea probleme. Băutura este şi ea rea, ştiţi asta. Astăzi ei vorbesc despre interzicerea tutunului, mâine vor vorbi despre băutură, când vor vedea atât de mulţi oameni suferind de ficat. Atunci o vor interzice. Dar este un tabu natural pentru corpul vostru. Dacă faceţi tot timpul un lucru care nu este bun pentru voi, pentru viaţa voastră, atunci deveniţi adharmic.

          Trebuie să înţelegeţi foarte limpede că Dharma Sahaja înseamnă că voi sunteţi într-adevăr liberi; absolut eliberaţi de poftă, lăcomie şi toate lucrurile absurde. Voi sunteţi deasupra acestor lucruri, sunteţi deasupra. Dharma Sahaj este deasupra Dharmei stabilite de Shri Krishna sau de Shri Rama. Pentru că voi atingeţi acel stadiu – şi în libertate deplină voi trebuie să fiţi dharmic. Să nu faceţi nimic din ceea ce nu este bun, pentru voi. Nu trebuie să vă spun eu să nu faceţi una sau cealaltă. S-ar putea să nu acceptaţi ceea ce eu vă spun, dar vibraţiile vă vor da imediat răspunsul. Aceasta este Dharma Sahaj. În Dharma Sahaj voi scăpaţi de poftă, mânie, atracţii şi lăcomie. Da, lăcomie, este foarte important. Dacă aţi putea înţelege lăcomia oamenilor. Lacomi după ce? America de azi moare de boala consumului, vedeţi? Încercaţi să vedeţi trucul trucului. În America puteţi împrumuta orice sumă de bani de la bancă, nu este nici o problemă. Chiar dacă nu împrumutaţi, vă vor trimite o scrisoare: “De ce nu luaţi 20.000 cu împrumut? De ce nu? Veţi deveni foarte bogaţi!” Am spus: “Într-adevăr, foarte drăguţ să faci un împrumut!” Mi s-a spus că anumite persoane obişnuiau să vină la Ganapatipule după ce făceau împrumuturi. Am spus: “Terminaţi cu astfel de  lucruri absurde!” Deci ei iau un împrumut şi apoi vin la Ganapatipule. Tot timpul mintea lor se întreabă: “Cum am să plătesc acest împrumut, cum am să mă descurc?” Tot timpul atenţia este distrasă, chiar şi atunci când vreţi să faceţi un lucru bun pentru voi – să veniţi la Ganapatipule. Deci o astfel de minte nu este liberă. Mintea liberă este cea care are atenţia complet iluminată de către spirit.

          Dar, problema este că noi încă ne ridicăm din aceste sclavii umane spre o viaţă superioară a Realizării. Şi, când  ne îndreptăm spre acel nivel, trebuie să înţelegem că trebuie să lăsăm în urmă toate aceste lanţuri, toate aceste lucruri oribile din noi, asemenea unei păsări care atunci când se naşte din ou scutură toate resturile cojii. Fraţii, surorile, tatăl, mama, soţul, toată lumea încearcă să vă doboare. Dacă ei beau, vă vor chema: “Hai, mai bine bea ceva! Nu eşti tare, nu eşti bun de nimic, nu eşti la modă, ce e prostia asta?” Aşa începe o modă. Şi  această acţiune colectivă a modei nu a venit de la Shri Krishna şi nu există în Sahaj. În Sahaja voi sunteţi absolut eliberaţi de toate aceste prostii. Dacă vreţi, puteţi îmbrăca o anumită croială, dacă nu, nu o veţi face. Sunteţi liberi, eţi eliberaţi de sclavia banilor – este foarte important. Sclavia banilor este o altă problemă. Ştiu unii sahaja yoghini care au venit în Sahaja Yoga şi au încercat să facă bani din Sahaja Yoga. Pentru ce aţi venit în Sahaja Yoga? Pentru a ieşi din acea sclavie a banilor. În Dharma Sahaj banii valorează pentru voi cît praful de pe tălpile voastre. Nimic atât de important.

          Apoi, avem un simţ atât de colectiv de a accepta prostia. Trebuie să renunţaţi cu totul la asta. În special în America, am fost surprinsă. De asemenea în Anglia. Un tip a venit cu un hippy. Avea părul lung şi arăta ca o maimuţă. Maimuţa arată mai bine, aş spune. Arăta groaznic. Nu ştiu cu ce ar fi putut fi comparat. L-am întrebat: “De ce ai un astfel de păr?” A spus: “Pentru că vreau să fiu primitiv. Acum trebuie să ne întoarcem la primitivism”. I-am spus: “Dar creierul tău este modern, ce rost are să porţi părul astfel? Crezi că poţi deveni  primitiv? Nu poţi”. Am aflat mai târziu că a murit.

          A mai venit un tip de acest fel, el n-a murit, dar a ajuns la azilul de nebuni. Am mai întâlnit mulţi ca ei. Dar de ce o faceţi, de ce-i aduceţi? Pentru că asta este “moda”.

          Acum italienii ştiu că Italia prosperă de pe  urma a tot felul de designeri. Există o glumă despre nişte astfel de fani ai modelor din Rusia. Ruşii nu sunt aşa, în mod normal. Nu vor accepta un lucru pentru că este la modă. Deci, un tip a spus: “Doamne, ţi-ai pierdut braţul. Nu contează. Dar eu mi-am pierdut ceasul, era unul foarte scump, din Elveţia”. “Într-adevăr? Ce era?” “Era un Rolex”. Nu contează că şi-a pierdut măna, dar dacă şi-a pierdut ceasul  … Rolex-ul este moda. Deci, aceştia sunt oamenii modelor, care au bani. Câinilor nu le pasă de mode. N-am văzut câini care să urmeze o modă. Presupunând că designerii italieni ar crea ceva special pentru ei, ei nu-i vor da mare atenţie. Poate stăpânii lor vor cumpăra, dar nu aceste animale. Noi nu trebuie să devenim animale, desigur, dar noi nu trebuie, de asemenea, să devenim nici sclavii modelor. Există deci magazine foarte scumpe pentru că au designerii lor. Şi ajungeţi să arătaţi tuturor: “Acest lucru este din magazinul cutărui designer, acesta din al celuilalt”. Ce înseamnă asta? Ce se întâmplă cu voi? Nu aveţi nici un fel de simţ al designului, nici un fel de simţ al înţelegerii despre ceea ce aveţi sau nu aveţi nevoie. Majoritatea acestor designeri sunt acum la închisoare, îmi pare rău să o spun, dar ei au bani şi au făcut aceşti bani prostindu-vă. În special în America am fost surprinsă să văd că vindeau în majoritatea lor lucruri care veneau de la designeri italieni – scria pe ele “Italian designer”. Am fost surprinsă pentru că ei creează lucruri cu adevărat artistice, care sunt disponibile peste tot, lucruri atât de frumoase. Dar ei cred într-un fel de nebunie de grup – toată lumea poartă acelaşi fel de design, nici asta, nici cealaltă.

          Nu este Dharma Sahaj. Noi nu suntem sclavii nici unui lucru. sunteţi liberi. Nu veţi accepta un anume design sau altceva. Lăsaţi-i pe proşti să-i urmeze. Noi suntem sahaja yoghini. Dar această tendinţă există şi la oamenii ce sunt consideraţi a fi sadhu – ei toţi se îmbracă în acelaşi fel. Cum puteţi distinge care cine e? În Sahaja Yoga nu vrem să vă îmbrăcaţi la fel, să arătaţi la fel, să vă tăiaţi părul în acelaşi fel. Nu, trebuie să fiţi personalităţi distincte, pentru că sunteţi liberi. Dar asta nu înseamnă că libertatea este întotdeauna susţinută de înţelepciune. Nu înseamnă că voi faceţi ceea ce vă place. Se întâmplă tot felul de lucruri ciudate când persoana nu ştie ce este lumina spiritului. În lumina spiritului voi nu vă implicaţi în acest fel de nebunie colectivă care se desfăşoară în jurul vostru. Suntem atât de colectivi în lucrurile nebuneşti, prosteşti. Aş vrea ca ei să poată fi mai colectivi în lucrurile înţelepte. Înţelepciunea este foarte importantă. Şi calitatea lui Radhaji de a da bucurie – Alada daeni Shakti – trebuie să vină în noi. Ceea ce înseamnă că atunci când întâlnim o altă persoană în colectivitate, cealaltă persoană ar trebui să fie fericită. Astfel El (Shri Krishna) a vorbit despre Dharma iubirii. Dragostea nu este acolo dacă încă mai excludeţi pe cineva pentru că este negru, sau maro, sau alb. Este ceva atât de superficial. Ce înseamnă negru, maro, galben, nu pot înţelege. Aici oamenii merg pe ţărmul mării pentru a se înnegri, iar acolo ei spun că nu vor să aibă negri, în special la americani. Am plâns cu adevărat, când am găsit acolo acest fel de separare între negri şi albi. M-am dus în Harlem. Sahaja yoghinii m-au întrebat: “Mamă, te duci în Harlem?” Le-am spus: “De ce nu?  Sunt neagră! Dacă mă numiţi neagră, sunt neagră, dacă mă numiţi albă sunt albă, dacă mă numiţi galbenă, sunt galbenă. Deci, mă duc!” Şi acolo şi-au dat seama. Au venit atât de mulţi oameni, într-adevăr nu mă pot plânge. Acea sală este unul din locurile renumite. O sală la fel de mare s-a construit în Australia şi am putut să vorbesc multor oameni. Cineva mi-a spus: “Mamă, australienii mi-au creat probleme. Dar vă spun, aceşti oameni  sunt atât de drăguţi, de frumoşi. Le-am putut vedea inimile, le-am simţit”. Acel domn încerca să compare. După discursul meu a venit să mă îmbrăţişeze şi să mă sărute, era cît pe-aici să mă facă bucăţi. Îl ştiţi? Are în jur de 22 de ani. Era atât de plin de dragoste. Şi mi-a spus: “Mamă, data viitoare când vei veni aici, voi veni în Harlem”. Dar, când ne-am întors, acea sală era închisă.

          Deci. sistemul american, într-un fel sau altul, se dezvoltă împotriva democraţiei. Nu numai împotriva democraţiei, dar împotriva a ceea ce a dorit Abraham Lincoln. Au avut un conducător atât de măreţ. Am văzut o mică străduţă care-i poartă numele. Desigur, în Washington există o statuie frumoasă. Dar altfel, s-a terminat cu principiile, cu idealurile lui. Pentru că, într-un fel sau altul, au venit oameni care au condus împotriva indienilor, împotriva negrilor. Ce motive au avut să scrie împotriva unui lucru care fusese creat de Dumnezeu? Dacă ar fi peste tot aceleaşi culori, ar arăta cu toţii ca nişte militari. Trebuiau să existe culori diferite, înfăţişări diferite. Priviţi arborii, florile, înfăţişările diferite pe care cerul le poate avea doar pentru a ne face pe noi fericiţi, alad. Varietatea este cea care ne dă fericirea. Varietatea este semnul frumuseţii. Dacă nu există varietate, totul este atât de plictisitor, vă pot spune, atât de plictisitor. Dar ei sunt mândri de asta şi plini de ei, gândesc că sunt oameni măreţi, au un simţ al secularului pentru că au un anume fel de nas sau un anume fel de buze sau de păr.  un astfel de lucru stupid. Şi voi le daţi mâna? Cum o puteţi face? Vreţi libertatea? Atunci fiţi o persoană liberă. În libertate trebuie să aveţi varietate. Este foarte important. Aş spune că sahaja yoghinii care se vor întoarce acum în America ar trebui să aibă un nou stil de a se comporta. Apropiaţi-vă de comunitatea neagră. Am fost fericită să văd seminarul sud-american pe care l-au avut special pentru aborigeni. S-au dus şi i-au întâlnit. I-am întâlnit şi eu şi am fost atât de surprinsă, pentru că mi-au spus: “Mamă, Tu eşti un lider spiritual, dar poţi să ne rezolvi problema?” I-am întrebat: “Care este problema voastră?” “Una foarte simplă. Avem un pământ, nu foarte întins, de 6 acri, care ne aparţine, unde înţelepţii au crescut. Şi noi ne întâlnim totdeauna cu toţii acolo pentru diferite festivaluri, pentru că noi privim acel pământ ca pe un pământ sfânt”. Ei ştiu atât de multe lucruri … “Deci, ce s-a întâmplat, care este problema voastră?” “Guvernul a vândut acest pământ – guvernul american – unui indian”. “Unui indian?” am întrebat. “Da. Deci, puteţi să-i cereţi acestui indian să ni-l dea înapoi?” Mi-au spus numele şi am exclamat: “Dumnezeule, este un sindi, un sindi nu vă va da nici măcar o bucăţică. Îmi pare rău, pot avea o natură divină, pot fi orice, dar nu pot”. Dar am fost surprinsă că nimeni nu a ridicat vocea pentru a protesta; ar fi putut ridica vocile, ar fi putut cere guvernului să le dea înapoi pământul: “De ce vreţi să ni-l luaţi? De ce vreţi să ne furaţi pământul?” Ca şi cum toţi americanii ar fi emigranţi. Ei nu aparţin acelui pământ, dar îi consideră pe indieni emigranţi. Deci, ei nu au nici un drept să ia pământul cuiva astfel. Şi după aceea să se considere superiori. Ca asemenea cuiva care intră în casa ta şi se crede absolut superior şi îi dă afară pe toţi cei din familia ta. Asta se întâmplă în America. Iar Dharma Sahaj este exact opusul. În Dharma Sahaj voi îi luaţi pe oameni în inima voastră, îi iubiţi. Dragostea voastră curge tot timpul, compasiunea voastră curge tot timpul. Pentru mine este o problemă. Vreau să spun că am acest corp care este mai plin de compasiune decât mine; nici măcar nu mă gândesc la compasiune şi acest corp absoarbe totul  şi vrea să rezolve problemele altora. Dar nu cred că puteţi avea un astfel de corp, nici nu trebuie, dar cel puţin ar trebui să aveţi o inimă care să fie deschisă. Dacă vedeţi pe cineva pe stradă cu pielea întunecată – îmi plac negrii americani. Am coborât odată într-un aeroport, şi un domn negru mi s-a adresat: ”Hello, darling! Ce mai faci? Cum o mai duci? Mă bucur să te văd!” “Şi eu  mă bucur să te văd! Ce mai faci?” Apoi, altădată eram în alt aeroport, Ursulla era cu mine şi am fost oprită de un domn foarte înalt, bine legat, gras, care m-a privit şi mi-a spus: “Ah, vă amintiţi de mine?” “Ah, i-am spus, m-am întors. Mă cunoaşteţi?” “Desigur, desigur, vă cunosc! Sunteţi persoana cea mai corpolentă pe care am cunoscut-o vreodată”. Dar am fost foarte fericită, m-am simţit foarte fericită. Este modul cel mai potrivit să întâlneşti oameni. Presupunând că sunteţi pe stradă şi vedeţi un domn negru. Este o atmosferă teribilă acolo, vă spun. Am citit despre asta, am citit cărţi despre crime, am plâns şi mi-a părut atât de rău. Deci, ca sahaja yoghin ar trebui să săriţi pe el şi să-i spuneţi: “Hello, ce mai faci?” Să daţi mâna cu el. Nu cred că vă vor tăia gâtul pentru asta. În criminalitate, nu ştiu care  mai vinovaţi – negrii sau albii. Există o competiţie. Dar, dacă sunteţi drăguţi şi sunteţi iubitori,  puteţi elimina acea parte a criminalităţii care există între ei, pentru că ura poate fi ştearsă numai de iubire pură. Dar oamenii cred că sunt foarte vicleni, superiori – în viclenie, desigur. Astfel, care le este superioritatea? Iar culoarea albă a pielii este cea mai rea  dintre toate. Am avut pielea foarte albă, foarte albă până ce m-am căsătorit şi puţin după aceea. Apoi am început să devin tot mai întunecată. Pentru că pielea albă capătă tot felul de lucruri. Lumina pe care o puneţi pe mine, o absorb. Capăt pete negre. Deci, nu este un lucru atât de măreţ să fii alb, nu cred. Pielea albă arată foarte ciudat şi este palidă şi lipsită de bucurie. Dar voi mergeţi apoi la mare pentru a vă face corpul maro şi ajungeţi să suferiţi de un cancer al pielii. Acest gen de prostie este de asemenea foarte la modă. Ar trebui să vedeţi în colectivitate cît de mult sunteţi impresionaţi de acest vishuddhi al înfăţişării.

          Am văzut-o pe nepoata mea Rosemary îmbrăcată cu o rochie foarte nepotrivită. I-am spus că nu ar trebui să o poarte. Mi-a spus că era foarte cald, că îi era foarte cald. Este foarte tânără. I-am spus: “Dar vezi, acestea sunt două chakre foarte importante, Lalita şi Shri Chakra. Dacă le expui, vei avea probleme”. Nu-i place să poarte rochii care sunt deasupra genunchiului. Dar mi-a spus: “Lumea poartă rochii deasupra genunchiului”. I-am spus: “Genunchii sunt chakre foarte importante. Trebuie să fie acoperiţi, altfel pot fi afectaţi, să capeţi boli”. Imediat s-a schimbat, imediat s-a dus în casă şi s-a schimbat, pentru că ştia că acesta este un tabu natural primordial – că nu trebuie să ne expunem aceste chakre. Dar acum voi toţi purtaţi îmbrăcăminte suficient de lungă, în timp ce a lor este scurtă. Nu pot înţelege – ce este în aceste picioare? Întreaga frumuseţe este în picioare?

          Am întâlnit odată o doamnă – călătorea cu mine. Purta îmbrăcămintea tradiţională a islamului, era musulmană. Când am aterizat la Londra şi-a scos rochia şi a rămas în ceva care era cu mult deasupra genunchilor. Mi-am spus “ce fel de musulmană este? Este chiar mai rea decât o femeie creştină”, pentru că nici o femeie creştină nu ar fi îmbrăcat aşa ceva pentru a coborî scara avionului. Nici o jenă, nici un fel de ruşine, nimic. Neruşinare.

          Deci, Dharma Sahaj înseamnă că aveţi ruşine, că aveţi simţul ruşinii. În ceea ce le spuneţi celorlalţi, în ceea ce discutaţi cu ceilalţi, în felul în care vă comportaţi faţă de alţii, în Dharma Sahaj totul este Alada  daeni. Dacă ceva nu este Alada daeni, atunci ce este? Sarcasm? Ce nevoie este? Pentru ce să fiţi sarcastici? Să vă ofiliţi creierul cu sarcasmul vostru? Nu este semn de bună creştere să vorbiţi sarcastic cu alţii, să aveţi limba ascuţită. Dar, dacă veţi vorbi dulce, în acest fel veţi crea o atmosferă atât de frumoasă.

          Cred că problemele ecologice în ansamblu sunt în creierul nostru . Nu sunt în afară, ci în interiorul nostru, care se reflectă în afară. La Ganesha Puja vă voi spune cît de strâns suntem legaţi de Mama Pământ şi cum Mama Pământ şi atmosfera reacţionează la comportamentul nostru, la felul în care trăim. În Dharma Sahaj noi scăpăm foarte uşor de poftă, lăcomie, am observat acest lucru. Vreau să spun că cei care nu pot scăpa nici măcar de aceste lucruri nu ar trebui să se considere sahaja yoghini. Primele lucruri la care renunţaţi sunt pofta şi lăcomia. Văd cum cei tineri care vin în Sahaja Yoga devin oameni absolut liberi. Nu aleargă după femei, fetele nu aleargă după bărbaţi, stau împreună, discută, râd împreună. Dar există multă puritate. În Coran se spune că atunci când va veni timpul pentru Kiama, vor exista femei şi bărbaţi de mare frumuseţe. Nu vor avea poftă sau lăcomie, vor avea puritate. Este ceea ce puteţi vedea astăzi – că s-a terminat cu pofta şi lăcomia pentru cea mai mare parte dintre voi.  În mod automat s-a terminat cu ele şi acum puteţi vedea singuri că v-aţi eliberat de această sclavie.

          Mâine vom avea căsătorii. În Dharma Sahaj sunt foarte importante pacea şi iertarea. Dacă cineva nu poate ierta, atunci el nu poate fi sahaja yoghin. Deci, iertare. Cum vine această iertare? Iertând trecutul. Altfel veţi continua să spuneţi: “Această persoană m-a chinuit, acea persoană m-a chinuit, el a fost foarte meschin cu mine, a fost aşa şi pe dincolo, mi-a făcut asta, cealaltă”. Ceea ce arată că nu aveţi calibrul necesar pentru a înţelege Sahaja Yoga. Pentru că nu puteţi ierta. Pentru ce mai aveţi nevoie să vă amintiţi? Prezentul este cel mai bun. Şi dacă staţi acum cu mine aici bucurându-vă de Alada daeni Shakti, şi tot vă amintiţi de trecut, ce denotă asta? Că nu aveţi calibrul necesar. Pentru a avea calibrul cerut de Sahaja Yoga trebuie să fiţi eliberaţi de trecutul vostru. S-a terminat, nu este nevoie să vă confesaţi. Ştiu că după Sahaja Yoga, mulţi mi-au scris scrisori de confesiune. Foarte bine, am spus: “Baba, trebuie să ard aceste scrisori. Nu-mi amintesc, nu vreau să citesc nimic din ele”.

          Deci, trebuie să existe iertare. Dacă există iertare, veţi fi surprinşi, vă veţi simţi foarte uşuraţi şi viaţa voastră de cuplu va fi plină de fericire. Dar, dacă încercaţi să vă amintiţi ceva … Foarte bine, unele căsătorii sunt cu adevărat foarte, foarte dificile; foarte bine. Deci divorţaţi. În Sahaja Yoga am permis divorţul. Dar trebuie să fie din cauza cuiva negativ, nu pentru că gândiţi că cineva este superior. Avem acum multe ţări de unde nu vrem să avem băieţi sau fete. De ce? Am învăţat din experienţă – nu au substanţa necesară căsătoriei. Atunci, mai bine să nu se căsătorească. Dar, dacă vă căsătoriţi, atunci trăiţi ca un sahaja yoghin exemplar! De asemenea, dacă sunteţi o sahaja yoghină, atunci vă puteţi descurca mult mai bine, iertând tot timpul. De fiecare dată când oamenii îmi spun ceva de genul: “Mamă, trebuie să mă inviţi tu, pentru că, ştii, soţul meu nu-mi dă bani”. Am spus: “Pentru ce? Nu-mi place. El trebuie să-ţi dea bani, de ce nu-ţi dă bani?” Şi dacă îl întreb pe soţ, el îmi răspunde: “Mamă, ea este foarte extravagantă”. Le-am spus: “Ieşiţi mai bine amândoi din Sahaja Yoga şi faceţi ce vreţi”.

          În Dharma Sahaj relaţia soţ-soţie ar trebui să fie cu adevărat romantică, plină de frumuseţe. Nu este ca atunci când vorbim despre dragoste şi toate celelalte. Dar rareori oamenii se îndrăgostesc şi păstrează sentimentul. Este o binecuvântare dacă ajungeţi la aceste fel de sentiment. Dar, în majoritatea cazurilor, este ca un blestem.

          Deci, este foarte bine să te îndrăgosteşti, dar asta nu înseamnă să uitaţi că sunteţi sahaja yoghin. În această privinţă cred că Sahaja Yoga vă ajută mult, în viaţa voastră de cuplu. Aceeaşi dharmă este valabilă şi pentru copiii voştri – trebuie să-i creşteţi fără să-i bateţi prea mult la cap – lăsaţi-le libertatea, lăsaţi-i să-şi folosească înţelepciunea. Ştiu, uneori copiii o iau razna şi încep să facă lucruri rele. Atunci trebuie să-i corectaţi. Trebuie să le spuneţi, e datoria voastră. Nu s-au născut din copaci, ci s-au născut aici, din părinţi. Este deci datoria părinţilor să le spună că acest lucru este rău şi că el nu trebuie făcut, e un lucru atât de rău. Trebuie să-i corectaţi şi acea corectare trebuie să fie în manieră Sahaj.

          Vă voi da un exemplu. Am avut odată o problemă cu cineva care mi-a spus: “Mamă, nu pot trăi fără să fumez. Trebuie să fumez”. I-am spus: “Atunci mai bine fumează! Dar nu poţi fi sahaja yoghin, pentru că un sahaja yoghin care fumează este un fel de caricatură bizară, nu-mi pot închipui aşa ceva. Cum aş arăta eu dacă aş începe să fumez aşa?” “Oh, oribil”. I-am spus: “Atunci? Dacă eşti fiul meu, nu poţi fuma, este o imagine proastă”. Şi a renunţat la fumat. Vă puteţi imagina? Deci, în relaţiile cu copiii fiţi voi exemplul totdeauna, participaţi cu totul în acel efort astfel încât copiii să simtă. Este un lucru despre care am vorbit de multe ori. Copiii pot renunţa la orice, dar nu şi la dragostea voastră. Dacă ştiu că îi iubiţi, nu vor accepta nimic care v-ar putea face să nu-i mai iubiţi. Este un lucru absolut categoric, pentru că copiii sunt cei care înţeleg cel mai bine iubirea voastră. Nu ştiu, cred că în limba engleză n-am văzut multe cărţi despre copii care să povestească aceste lucruri minunate. Dar a fost o carte care s-a publicat când eram la Londra: “Copiii vorbind despre politicieni”. Cred că au scos un tiraj de 5.000 de exemplare care s-au epuizat chiar în ziua aceea. Deci, vorbiţi copiilor. Vorbiţi-le şi veţi fi surprinşi – sunt plini de miere. Şi sunt atât de naturali. Şi când vorbesc astfel, veţi fi surprinşi să vedeţi cum formulează lucrurile, cum vorbesc despre Sahaja, cît de expresivi sunt în forţa lor spirituală.

          Avem astăzi mulţi copii foarte buni şi de asemenea ei sunt absolut Sahaj. Un băiat a venit şi pur şi simplu s-a prosternat în faţa mea. Aşa că l-am întrebat: “De ce ai făcut-o?” “- Oh, Mamă, primeam vibraţii răcoroase de la tine, aşa că am făcut-o”. “Îţi place?” “- Desigur!” “Mai mult decât ciocolata?” “- Desigur!” “Dar ce faci? Le mănânci, sau ce faci?” “- Nu este nevoie să mănânci, simţi atâta bucurie în interior şi simt, Mamă, că îţi pui mâna pe inima mea şi încerci să mă consolezi”. I-am spus: “Da? Şi unde e inima ta?” “ - Este aici? Uite, aici este inima mea!” Imaginaţi-vă câtă dragoste şi ce înţelegere a Sahajei Yoga au aceşti copilaşi care nu au nici măcar cinci ani.

          Acum voi sunteţi cu toţii copiii mei buni şi vreau să cunoaşteţi toate frumuseţile care sunt în voi, de care trebuie să vă bucuraţi. Mai întâi învăţaţi să râdeţi de voi înşivă – este cea mai bună cale să vă bucuraţi de voi înşivă, ştiţi? Şi încercaţi să nu petreceţi prea mult timp în faţa oglinzii; este o altă cale. Dacă pierdeţi prea mult timp în faţa oglinzii înseamnă că ceva nu este în regulă cu voi. Cred, personal, că este vorba despre un fel de posesiune poate. Deci, ceea ce trebuie să vedeţi este în interior – suntem noi sahaj dharmi? Mama a stabilit Dharma Sahaj, mult mai mult decât a vrut Krishna să stabilească – El a vrut să stabilească Dharma iubirii. Pe care, desigur, noi am stabilit-o, dar, pe lângă aceasta, noi avem atât de multe alte lucruri frumoase în personalitatea noastră şi de care am uitat să ne bucurăm.

          Deci, atenţia ar trebui să fie asupra propriilor calităţi, asupra propriei voastre personalităţi şi apoi veţi fi uimiţi de cum personalitatea voastră vă va da bucurie, vă va da Alad, vă va da atât de multă răbdare cu alţii. Pentru mine totul pare uneori o glumă, pentru că nimic nu este atât de serios. Nu este ceva de tipul lui Rama – plin de seriozitate. Eu nu trebuie să ucid pe nimeni, nu folosesc nici un fel de arme în timpul acestei vieţi. Fără arme dacă trebuie să rezolvi problema, ce poţi face? Dar ar trebui să încercaţi să vedeţi frumuseţea ca sahaja yoghini. Ar trebui să fiţi sensibili şi să vedeţi cum aţi fost ajutaţi, cum aţi fost îndrumaţi, cum aţi fost binecuvântaţi. Aceasta este Dharma Sahaj. Dacă nu puteţi şti toate acestea, atunci trăiţi la un nivel absolut inferior. Dar nu este greşeala Sahajei Yoga, ci este stilul vostru – nu sunteţi sensibili. Ca atunci când cineva nu se arde la mână. Ce veţi face? Nu are acel simţ, nu are sensibilitate, nu poate simţi. Poate bea, poate fuma, poate face orice şi se poate simţi foarte bine. Probabil este un rakshasa, foarte bine sau nu ştiu ce să spun. Deci, trebuie să luăm exemplu de la alţii care sunt buni sahaja yoghini şi nu de la cei de proastă calitate şi să vedem cum putem înainta spre bucurie, care este un ocean, pur şi simplu un ocean.

          De exemplu, când am venit acum, toată  lumea încerca să-şi facă vânt cu evantaiul. De asemenea, o altă problemă în vest este că le place să trăiască în încăperi

închise ermetic, în maşini închise ermetic, le este foarte teamă de curent. Nu ştiu, probabil că se gândesc că vor fi luaţi pe sus sau cine ştie ce li se va întâmpla – ei nu vor curent. Dacă este curent, asta nu înseamnă că el vine de la un iceberg. Deci, ei nu cred deloc în aerul proaspăt şi este unul dintre motivele pentru care oamenii simt că se sufocă uneori, pur şi simplu se sufocă. Sunt obişnuiţi să se sufoce tot timpul.

          Odată eram în India şi era foarte cald. Cineva mă conducea cu maşina şi mai era o persoană din occident care spunea tot timpul: “Nu deschideţi, nu deschideţi fereastra!” Am întrebat: “De ce?” “- E curent”. I-am spus: “În această ţară, în India, oamenii trăiesc sub cerul liber. Ce este acela curent? Despre ce curent vorbeşti?” Nu ai voie să deschizi uşa, nu ai voie să deschizi fereastra, nu ai voie să deschizi nimic – dacă deschizi ceva vor muri cu toţii, aşa se pare. Deci, deschideţi ferestrele! Exact aşa cum privesc natura, exact aşa se comportă în viaţa lor particulară. Nu vor să deschidă. Dacă cineva vine la ei – “O Doamne, trebuie să împărţim acum vinul şi mâncarea”. Ei nu pot împărţi cu alţii. Nu pot împărţi. Este lucrul cel mai necolectiv. Dar în India, aş spune, oamenii au un frumos simţ al împărţirii cu ceilalţi. Pentru că sunt încă primitivi, încă nealteraţi, nu au alunecat spre satisfacerea propriului ego. Dar, cred că într-un fel sau altul, în India, oamenilor le place să împartă cu alţii. Dacă vreţi să-i faceţi plăcere unui indian, spuneţi-i: “Mâine am să vin la tine la masă”. Soţia lui va sări în sus de bucurie: “Spune-mi, ce-ţi place?” adică “Ce mâncare ţi-ar place?” Va sări pur şi simplu de bucurie.

          Dar în vest, ceea ce se întâmplă este că imediat ce bărbatul anunţă pe cineva la masă, soţia va spune: “Nu, eu tocmai mă duc la mama”. Imediat va descoperi că are un program. Pur şi simplu nu pot înţelege – au case frumoase, foarte curate, foarte frumoase, totul. Dar dacă cineva vine în vizită, fac un şoc, ca şi cum electricitatea ar de buzna. Deci pentru cine sunt toate acestea? Pentru a fi mereu în faţă vor împrumuta bani de la bănci. Chiar şi indienii o fac în America. Vor să aibă trei mercedesuri, patru case – pentru ce? Obţin toate acestea din bani împrumutaţi.

          Sahaja Yoghinii nu trebuie să împrumute bani. Nu este nevoie. Vă puteţi descurca. De ce să aveţi atât de multe maşini? Acum oamenii au ajuns să nu mai meargă deloc pe jos. Pe când noi mergeam la şcoală, tatăl meu avea o maşină, în India. Nu aveam ce face, trebuia să mergem pe jos, să urcăm pe un munte – drumul până la şcoală era cam de patru mile. Toată lumea urca. Apoi, seara, venea maşina să ne ia.   Eu umblam desculţă, pentru că aveam atât de  multe vibraţii şi credeam că încălţămintea îmi opreşte vibraţiile, aşa că obişnuiam să umblu cu sandalele în mână, atârnate. Ori de câte ori aveam un şofer nou, tata îl trimitea  şi el întreba: “Cum voi şti care este fiica dv.?” El îi spunea: “Acea fată care are sandalele în mână este cea pe care trebuie s-o aduci”.

          Deci, trebuie să vă bucuraţi de nobleţea voastră, să vă bucuraţi de generozitatea voastră, este foarte important. Şi să nu ţineţi partea cuiva. Nu vă identificaţi cu nimeni! Este mult mai bine acum, cred, pentru că, după ce aţi acceptat Dharma Sahaj, am văzut, englezii vă vor spune ce este în neregulă cu englezii, elveţienii vă vor spune ce este în neregulă cu elveţienii, indienii vă vor spune ce este în neregulă cu indienii. De fapt, am învăţat de la ei. Eu nu ştiu despre aceste probleme. Ruşii vă vor spune ce e în neregulă cu ruşii. Ei încep să vadă imediat ce e în neregulă cu ei, care sunt lipsurile. Pentru că, colectivitatea dintr-o anumită ţară poate sesiza problemele. Deci, cineva întreabă: “Ce se întâmplă cu India?” “- E numai corupţie, oribil, una, alta”. “- Foarte bine, dacă nu-ţi place India, de ce nu te duci în altă parte?”  “- Nu, nu, nu, nu, voi sta aici; dar acest guvern este extrem de corupt, vă spun, foarte corupt”. Oriunde aţi merge, veţi vedea cum ei sesizează imediat. Pentru că, nu ştiţi, ei sunt acum aleşi să-şi schimbe propria ţară.

          Am inventariat multe probleme actuale ale Indiei şi voi începe să lucrez la acel nivel. Am început deja, într-un fel – pentru femeile nevoiaşe, pentru alte categorii sărace şi celelalte. Spunând doar că veţi înlătura sărăcia, sărăcia nu poate fi înlăturată. Trebuie să aveţi acel sentiment pentru cei săraci. Numai atunci veţi reuşi. Dar voi aveţi acel sentiment mult mai intens pentru că sunteţi indieni. Sunteţi indieni – deci fraţii şi surorile voastre mor de foame. Căpătaţi acel sentiment atât de adânc în voi – dacă sunteţi un sahaja dharmi.

          Deci, aceasta este o nouă Dharma pe care am stabilit-o acum în această lume – o rasă nouă cu o nouă Dharma , care este mult superioară chiar viziunii lui Shri Krishna. El descrie, la început. Cred că El nu este un bun “comerciant”, pentru că descrie la început ceea ce este mai bun; vedeţi, “comerciantul” începe mai întâi cu marfa mai ieftină şi apoi ajunge la cea de calitate. Dar El ne-a spus mai întâi că trebuie să devenim stitha pragya, adică sahaja yoghini. Şi apoi Shri Krishna a fost întrebat de către Arjuna: “Ce este un stitha pragya?” Atunci El descrie un sahaja yoghin, care fusese descris mai înainte, în capitolul al doilea. Apoi încep să curgă întrebările – Arjuna era expert în întrebări, cred. Deci, el începe să pună întrebări: ”Asta cum e, cealaltă cum e, dar cealaltă?” “Ceea ce îţi explic este că, vezi, totul e doar maya, totul este iluzie. Ieşi din această iluzie! Dacă ieşi din această iluzie … - pentru că Arjuna spunea: “Ei sunt rudele mele, sunt învăţătorii mei; cum i-aş putea ucide?” Deci Krishna îi spune: “Nimeni nu este ucis”. El spune: “Nimeni nu este ucis, dar ei au fost ucişi pentru că nu urmează Sattya Dharma. Deci, este în regulă. Cine este fratele tău, sora ta? Ei nu urmează Sattya Dharma, deci tu nu ai nimic de-a face cu ei. Dacă îi poţi corecta şi ajuta, foarte bine, altfel uită. Ocupă-te mai întâi de oamenii drepţi”, ceea ce vrea să spună să ne ocupăm de oamenii simpli, inocenţi. Abia după aceea vă puteţi gândi la oamenii dificili, negativi. Altfel veţi veni la mine spunându-mi: “Mamă, am luat asta, am luat cealaltă!”

          Deci, în Dharma Sahaj, voi fiind spiritul, voi ştiţi de asemenea despre ceilalţi foarte bine şi puteţi afla cine ce este, ce chakra se blochează. Dar există o problemă – în America, am aflat că sahaja yoghinii obişnuiau să se ducă de-a dreptul la cineva şi să-i spună: “Te blochezi la această chakra”. Unei persoane care venea pentru prima oară. “Vă spun că sunteţi extrem de egoist”. “ – Cum ştiţi?” “ – Agya chakra e blocată”. Foarte posibil ca propria lor agya chakra să fie blocată. Acesta este modul potrivit  de întâmpinare a unui nou-venit? Acesta este modul potrivit în care să vă adresaţi unui nou-venit? Dimpotrivă: “Relaxaţi-vă, luaţi loc. Sunteţi foarte drăguţ, sunteţi foarte bine!” Înţelegeţi? Pentru că, vedeţi, ignoranţilor le place acest gen de flatare. Apoi, treptat … - pentru că voi faceţi asta numai pentru  a-l transforma într-un sahaja yoghin, pentru că îl iubiţi; în esenţă despre asta e vorba. Dar, dacă imediat ce apare cineva îi veţi spune: “Asta e rău la dumneavoastră, cealaltă e în neregulă” … Munca voastră nu are nimic în comun cu cea a papilor, care le tot spun oamenilor ce este în neregulă cu ei şi îi îndeamnă la spovedanie – pe toţi aceşti oameni nătângi; nu este aşa ceva. Ceea ce voi trebuie să le arătaţi este că v-aţi îndrăgostit de ei – sunteţi drăguţi cu acea persoană pentru că vă  place acea persoană. Apoi, treptat, o veţi îndruma. Dar, dacă imediat ce vine o şocaţi, s-a terminat. Cum aţi putea avea bune relaţii? Americanii trebuie să înveţe acest lucru. Nu ştiu de ce americanii se cred a fi superiori. În ceea ce priveşte înţelepciunea, n-aş spune că sunt. Le lipseşte complet înţelepciunea. Şi îi înţeleg greşit pe oameni foarte repede. A începe să-i judeci pe ceilalţi nu este modul în care să ajungeţi la Dharma Sahaj. Dharma Sahaj este atunci când sunteţi în lumea voastră proprie, în propria fericire şi bucurie. Nu este timp să-i criticaţi pe ceilalţi. Deci, cel mai bun lucru este să arătaţi extremă iubire. În acea dragoste nu trebuie să vă arătaţi mila, ci dragostea care este Alada daeni. Acesta este mesajul lui Shri Krishna, dar nu ştiu câţi l-au înţeles. Aş vrea să ştiu cum l-au înţeles cei de la “Hare Rama”, câţi Îl urmează pe Shri Krishna. Ei sunt cerşetori stupizi pe stradă. El este Kubera, iar discipolii Săi sunt toţi cerşetori. Vă puteţi imagina? Aşa acţionează El, în gloria Sa, ca Kubera? Sahaja yoghinii nu sunt astfel. Ar trebui să fiţi generoşi, să nu vă preocupaţi prea mult de voi înşivă, nu ar trebui să vă gândiţi tot timpul la voi înşivă. Dar gândiţi-vă la colectivitate. Colectivitatea nu trebuie să aducă cu forţa oamenii în Sahaja Yoga. Imediat ce vor veni în Sahaja Yoga vor cunoaşte bucuria vieţii şi nu va trebui să le spuneţi nimic. Nimic nu trebuie spus, totul va funcţiona în tăcere şi ei vor simţi dragostea voastră.

          Vedeţi, dragostea este ceva atât de măreţ. Nu numai că îi ajută pe alţii, dar de asemenea vă ajută pe voi. Este atâta bucurie în a da Realizarea altora. Dar, dacă începeţi să spuneţi: “Chakra asta vă este blocată”, atunci de ce mai daţi Realizarea? Dacă nu ştiţi cum să daţi Realizarea, mai bine nu o faceţi. Deci, a critica nu este modul în care vă puteţi bucura. A, desigur, vă puteţi pune piedică reciproc uneori, ca să vă amuzaţi, dar nu pentru a răni, nu pentru a tortura, nu pentru a face pe cineva să cadă. Sunteţi cu toţii sahaj dharmi, aţi acceptat Dharma Sahaj şi în Dharma Sahaj trebuie să avem o dragoste pură a inimii, nu ipocrizie. Şi bun simţ.

          Papa este împotriva avortului. Eu nu sunt. Dacă o femeie suferă, poate să avorteze. Cel care trăieşte este mai important decât cel care nu trăieşte. Dacă cineva vrea să avorteze, acel copil se poate naşte din nou. Potrivit concepţiei noastre, nimeni nu moare pentru totdeauna. Oricum ar fi, este un fel de a face propagandă fiinţelor umane. Cum au spus, de pildă, că femeile musulmane sunt ca nişte fabrici. Ele fac tot mai mulţi copii. Şi papa ştie asta, de aceea a spus “nu” avortului – “Creştinii nu  trebuie să avorteze”, pentru că atunci vor fi mai puţini creştini în competiţia cu musulmanii. Dar în Sahaja Yoga noi nu avem astfel de lucruri radicale şi prosteşti. Avem divorţul şi avem, de asemenea, avortul. Este important să înţelegem că toate acestea sunt tabu-uri naturale, dar nu pentru oamenii care trebuie să iasă de pe traiectoria pe care voi trebuie să mergeţi. Astfel funcţionează. Dar, ca să fiu foarte sinceră, noi nu trebuie să recurgem la avort – totul este rezolvat  de Paramchaitanya.

          Paramchaitanya lucrează, nu eu trebuie s-o fac. Eu nu trebuie să fac nimic, este ştiinţa Paramchaitanyei. Pentru că ea ştie ce trebuie făcut, cum trebuie făcut. Şi, dacă aveţi probleme vreodată, să ştiţi atunci că nu aţi abandonat lucrurile în seama Paramchaitanyei. Dacă le-aţi lăsa în grija Paramchaitanyei, totul s-ar rezolva.

          Deci, pentru a înţelege Sahaja Yoga, primul şi cel mai important lucru este: cît de mult vă bucuraţi de voi înşivă? Câtă bucurie dăruiţi celorlalţi? Pentru asta aveţi muzica, aveţi atâtea lucruri. Spuneam că astăzi n-am să vorbesc mult, dar, într-un fel, cu Shri Krishna nu poţi fi tăcut. El a cântat la atâtea instrumente, priviţi-L. Eu v-am vorbit, dar El doar a cântat la fluier. El nu a vorbit prea mult, cu excepţia Gitei. Am întâlnit oameni oribili care citesc Gita. Ei nu înţeleg care este Dharma lui Shri Krishna. Dacă ei nu-L înţeleg pe Shri Krishna, cum vor înţelege ei Sahaja Yoga?

          Deci, voi toţi trebuie să practicaţi iubirea, iertarea, aprecierea celorlalţi, să daţi bucurie celorlalţi. Unii sahaja yoghini au fost foarte drăguţi cu mine. Odată m-am dus la un magazin să cumpăr un sari pentru mine şi sariul era foarte scump pentru scopul meu. Deci nu am cumpărat sariul. “Culorile mi se potrivesc, dar nu contează”. Nu aveam atâţia bani să-l cumpăr. Şi acel sahaja yoghin a cumpărat acel sari şi mi l-a oferit  de ziua mea. Nu putem să văd pentru că ochii îmi erau plini de lacrimi. Un lucru atât de mărunt. În mod obişnuit nu mă aştept să cumpăraţi ceva pentru mine, nu. Dar lucruri atât de mici vă fac atât de fericiţi. Dar chiar dacă faceţi un astfel de gest faţă de cineva, s-ar putea ca el să nu înţeleagă, să nu realizeze, să nu simtă. Dar, dacă sunteţi sahaja yoghin, veţi şti.

          Deci, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi ascultat toate aceste lucruri pe care vi le-am spus. Încercaţi să vă bucuraţi şi să-i faceţi şi pe ceilalţi să se bucure!

          Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Traducere: Mihaela Bălăşescu

Tehnoredactare: Camelia Minculescu