ATENTIA 2 26.o5.198o - Dollis Hill - London

SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. ATENTIA (II)

Calitatea atenţiei se schimbă in raport cu starea voastră sufletească. Unde este plasată atenţia în fiinţa umană? Nu este un punct fix! Putem spune că atenţia este suprafaţa sau muchia conştiinţei; ori de câte ori suntem făcuţi conştienţi; atenţia se îndreaptă spre acel punct. Putem înţelege din aceas­tă analogie tot ceea  ce este fier are puterea de a fi atras de către magnet. Nu puteţi localiza acea putere, ea este pretutindeni. Oriunde se află un magnet, fierul este atras. Atenţia noastră este la fel: oricând suntem atraşi, atenţia noastră se duce într-acolo. Ea există in întregul corp? în sensul că poa­te fi direcţionată oriunde în afara corpulul si în interiorul corpului, în cazul unei dureri sau al unei suferinţe, ea trece prin nervi, prin întregul sistem nervos central. Însă în creier există centrul de control. Dacă el este lovit, putem rămâne conştienţi, dar fără vreo atenţie. Aceasta se poate întâmpla si dacă cineva este lovit la Chakra Vishuddhi. Se poate întâmpla şi la chakrele inferioare, dacă cineva este lovit, acea porţiune îşi va pierde atenţia pentru că nu puteţi simţi acea parte. Diferenţa constă în aceea că puteţi fi atenţi în acele puncte, dacă vreţi, chiar dacă sunt amorţite. De exemplu, dacă o mână este amorţită, pot să fiu atent la ea. Dar, există în fiinţa noastră un punct care, dacă este lovit, nici măcar nu putem gândi, zacem inconştienţi, cum se spune, cu ochii deschişi, mâinile se mişcă, picioarele se mişcă. Acel punct este la chakra Vishuddhi. Dacă puteţi trasa o linie de aici la punctul unde se află (pitha) chakrei Vishuddhi In creier, dacă sunteţi loviţi oriunde pe traseul acelor linii, deveniţi lipsiţi de atenţie - nu puteţi fi atenţi la nimic. Linia trece şi prin chakra Agnya, deoarece acest punct este legat de chakra Vishu­ddhi la spate. Dacă aici şl la pitha din interior se formează an fel de triunghi, orice linie (care trece) prin acest domeniu, vă poate afecta atenţia. Inima bate, membrele se mişcă, dar nu puteţi fi atenţi la nimic.

Când nu sunteţi Realizaţi si sunteţi atenţi la ceva, în mod normal, sunteţi atenţi prin intermediul centrilor din creier. După Realizare, puteţi fi atenţi şi prin intermediul altor centri. Există o diferenţă foarte mare între o persoană care este Realizată si una care nu este Realizată sau puteţi spune că deveniţi eficienţi prin intermediul altor centri ai voştri, fiind atenţi la el. Puteţi simţi centrii blocaţi din corpul vostru, pe care nu i-aţi simţit mai înainte. Nu doar atât, dar puteţi simţi centrii altor oameni, ceea ce înseamnă că sis­temul vostru nervos central a fost binecuvântat cu o nouă con­ştiinţă prin care puteţi transmite spre voi Atenţia de la cen­trii voştri şi Atenţia poate fi dusă într-un mod mai subtil în centrii altora. Deci, primul lucru care vi se Întâmplă este că Atenţia vă devine mai subtilă. Dacă Atenţia devine mai subtilă, înseamnă că începeţi să înţelegeţi lucrurile mai profund. De exemplu, o pasăre poate vedea o floare, dar nu poate simţi frumuseţea unei flori. O persoană nerealizată poate vedea

frumuseţea unei flori, dar nu poate vedea vibraţiile unei flori. Aşa deveniţi mai subtili. In mod cert, vă aflaţi într-un stadiu evolutiv superior faţă de alţi oameni.

Trebuie să vedem cum ne folosim atenţia. Chiar fără a fi Realizaţi, aţi văzut că începeţi sa exersaţi într-un dome­niu artistic încă din copilărie, dezvoltaţi o profunzime a ace­lei arte, deoarece nervii se acoperă cu mielină. La fel, atunci când sunteţi Realizaţi, aş spune că atunci când sunteţi o per­soană "nou născută", dacă începeţi să vă respectaţi atenţia, veţi dezvolta treptat o profunzime pentru Sahaja Yoga. Dar, atunci când primesc Realizarea, atât de mulţi oameni abia dacă mai vin a doua oară şi, dacă vin din nou, nu dezvoltă simţul vibraţiilor. si continuă să se ocupe de munca zilnică, risipindu-şi atenţia cu lucruri care nu le dau senzaţii mai subtile. Astfel că nu se dezvoltă subtilitatea, profunzimea artei Sahajei Yoga.

De exemplu, o persoană care a citit excesiv. De îndată ce îşi primeşte Realizarea, începe să o pună în corespondenţă cu ceea ce a citit şi face ca atenţia să fie din nou risipită. De fapt, atenţia lui a fost fixată pe acesfe idei convenţionale, dintre care unele sunt corecte, unele incorecte, unele din ele sunt total greşite, unele sunt inutile, unele provin din flea­curi publicate numai din dorinţa de a se face bani. De îndată ce primiţi Realizarea, vă întoarceţi la conştiinţa grosiera şi începeţi să corelaţi subtilul cu grosierul. Si începeţi din nou să vă pierdeţi vibraţiile. În realitate, am văzut că după Rea­lizare, copiii mici dorm multe ore. Devin inactivi un timp. Dar dacă o primeşte unul mai vârstnic, se duce imediat la stan­dul de cărţi şi cumpără o carte despre Kundalini şi începe să citească din ea. Apoi, unii dintre voi, fără a înţelege că aţi devenit altcineva, o luaţi drept bună; "Mataji a fost foarte amabilă când a spus că sunt Realizat, dar cum să cred asta?" Ca şi cum dacă vor crede asta îmi vor da nişte bani sau altceva. "Văd vibraţiile venind, dar la ce foloseşte să primeşti vibraţii? De ce ne-a dat Ea vibraţii?" Ne întoarcem din nou la ideea gro­sieră a utilităţii, pentru că aceasta a fost până acum natura umană - să facă totul folositor. Totul trebuie folosit. Omul se gândeşte la el însuşi fără încetare, aşa că începe să facă din Realizare ceva util. "Ce utilitate are? Câţi oameni o vor pri­mi? Ce se va întâmpla? Care este schema? Ce este asta? Ce este cealaltă?"

Vi s-a dat această subtilitate pentru a vă bucura, ca atunci când ne bucurăm de frumuseţea unei flori, ne bucurăm pur şi simplu. Oare mergem la cărţi pentru a afla ce să facem cu această bucurie a noastră, cum să ne bucurăm de această floa­re, ca să vedem dacă aceasta se potriveşte cu cartea" Insă, în mod obişnuit, aceasta se face şi nici nu ştiu ce sa spun pentru că este o prostie şi mi-e teamă că dacă le spun, vor fi jigniţi. Aşa cum sunt, fiinţele umane sunt jignite cu un fleac, ceea ce este foarte prostesc. Copiii sunt foarte sensibili, odată ce primesc Realizarea, se bucură, adorm şi nu sunt tulburaţi. Ei consideră că trebuie să ne bucurăm de ceea ce este plăcut.

Astfel, de la bun început, se întâmplă aşa şi omul nu ştie că s-a făcut pe sine mai grosier decât a fost vreodată în

această Kali Yuga - în aceste timpuri moderne. Organizând lu­crurile în conformitate cu ideile şi concepţiile proprii, omul a devenit atât de nenatural, atât de nesăbuit, încât nu mai dis­cerne între bucurie şi urâţenie. El este atât de confuz. Deci, nu există doar un motiv, ci sunt mai multe motive. Aşa cum v—am descris, aceasta este o urmare firească a activării grosiere de dinainte de Realizare. Dacă înţelege boala din care a provenit, este uneori mai uşor s-o corecteze. Nu puteţi corecta boala fă­ră a înţelege povestea din spatele ei. Dacă sunteţi student la istorie, veţi şti cam s-au comportat fiinţele umane. Veţi înce- pe să vă întrebaţi ce nu este în regulă la aceşti oameni. Dumne­zeu a creat o singură lume. Gândiţi-vă la o persoană ca Mine, care vine pe acest pământ; dintr-odată constataţi că au fost create atât de multe ţări. Este normal să poţi avea nişte ţări separate dacă nu poţi conduce toată lumea laolaltă, dar atunci luptele sunt permanente, iar oamenii se ucid între ei. Tot fe­lul de probleme pentru nimic. Vreau să spun că este ca o casă de nebuni.

Daca priviţi în mod istoric cum omul s-a făcut pe sine nebun, nu este uşor sa înţelegi aceasta într-o singură prelegere. Va trebui să scrii volume. Cred că deja s-au scris volume. Deci, există un fundal istoric ce v-a distrus atenţia.

Cei oare vin pentru handicapuri fizice sau suferinţe fizice sau ceva similar, fiind bolnavi, sunt uneori mai bine decât oamenii oare nu au aşa ceva, pentru ca primesc cu certitu­dine acea parte a bucuriei care este uşurarea. Dacă simt uşura­rea, atunci simt o mică umbră de bucurie şi atunci încep să în­ţeleagă că trebuie să te bucuri de aceasta. Dar aş mai spune că, o data ce primesc uşurarea, dispar pur şi simplu, neînţele- gând că există ceva mai mare ce poate fi gustat şi de care să se bucure. Iar în Sahaja Yoga, bucuria fizică este suficientă pentru a ne menţine subtilă bucuria. Nu trebuie să vă fixaţi aţenţia, ci trebuie să deveniti mai subtili în atenţia voastră. Asa cum stiti, a vă fixa sus atentia esta o metodă foarte gre­şită. Asta a fost făcută de unii Yoghini şi cunoaşteţi rezul­tatul. Chakrele lor au fost epuizate şi distruse. Când şi-au fi­xat atenţia în chakra Agnya, aţi văzut că chakra Agnya s-a dis­trus.

NU TREBUIfi SA VA FIXATI DELOC ATENTIA, CI TREBUIE SĂ VĂ FACEŢI ATENTIA DIN CE ÎN CE MAI SUBTILĂ.

Aşa cum v-am spus, atunci când un magnet a fost adus în preajma unor pietre, nu li s-a întâmplat nimic pietrelor, oricum a fost deplasat magnetul. Dar atunci când a fost adus lângă fier, numai el este atras de magnet. La fel, atenţia unui Sahaja Yoghin ar trebui să fie atât de subtilă încât să simtă vibraţiile, să se gândească la vibraţii, să mănânce vibraţii, să bea vibraţii şi să se bucure de ele.

In plan fizic, mulţi oameni Mi-au spus că au fost la careva acasă şi: " Mi-au oferit laddoos (dulciuri) şi a trebuit să mănânc. Ce puteam face, Mataji?ⁿ In realitate, ei s-au sim­ţit atraşi de forma acelor laddoos, le-au mâncat. Dar nu au vă­zut vibraţiile acelor laddoos. Le-au mâncat şi au avut probleme cu stomacul. Când au avut probleme de stomac au spus: „Mataji.

ne-am pierdut vibraţiile. Ce să facem? Am mâncat laddoos!" Dar dacă aţi fi văzut că nu există vibraţii în acele laddoos, ar fi trebuit să spuneţi: "Azi nu pot mînca nimic" sau ceva similar şi n-ar fi trebuit să mâncaţi. Dacă aţi vedea un copil născut Realizat, el n-ar manca niciodată. Chiar dacă-1 bate ma­ma va spune: "bate-ma, dar nu mănânc". Pentru că nu vor mânca murdăria. Se spune despre aceşti copii că sunt încăpăţânaţi. Sunt consideraţi încăpăţânaţi pentru că ştiu că nu există vibra­ţii, aşa că, "De ce să mâneam, pentru că oricum nu ne va plăcea".

Deci, în plan fizic, comiteţi atâtea greşeli. De exem­plu, obioeiurile voastre. Să presupunem că aveţi obiceiul să vă trageţi de păr. O doamnă avea obiceiul să se tragă de păr şi a chelit ici şi colo, apoi i-a crescut părul pe aici, capul îi era chel aici şi-şi trăgea părul de aici. Aşa o persoană! Aşa că a venit la Mine pentru tratament. Imaginaţi-va! I-am spus: "De ce faci asta?" Ea spunes "Atenţia mea este astfel că încep mereu să mă trag de păr". "Ce este de făcut, dacă aveţi o aşa atenţie?" Deci, sora ei mai mare îi dădea mereu peste mână ori de câte ori îşi ducea mâna. Ea spunea: "Trebuie să mă baţi. Dacă nu, te bat eu!" Bătaia continua şi toată lumea privea ce-şi făceau una alteia, dar ea nu s-a putut opri. Toa­te obiceiurile sunt ceva de genul maimuţelor. Toate sunt aşa, pentru că materia încearcă tot timpul să stea în vârful aten­ţiei voastre şi astfel noi ne formăm obiceiuri.

Unele obiceiuri sunt avantajoase. Unii, pentru a des­trăma obiceiurile, spun: "Nu stăm nici pe jos nici pe scaun!" Atunci unde vă veţi aşeza? "Vom sta aşezaţi într-o postură şi vom exersa acel lucru". Nu este nevoie să fiţi o astfel de absur­ditate. Vreau să spun că anumite lucruri sunt bune. Nu mergeţi la extreme. Dar, anumite obiceiuri dobândite, se datorează în principal modei. De exemplu, dacă un fumător vă forţează, spu­neţi : "Bine". Si un rău obicei al nostru este acela de a nu spune "NU" oricui. "Cum să spui nu? Toţi cei de acolo au băut şi ne-au oferit băuturi, iar noi am spus "nu". Dar ei ne-au for­ţat, ştiţi, să nu bei, iar el ne-au dat să bem un pahar. Am spus: "Bine, voi bea foarte puţin". Intr-o zi, rudele m-au invitat la cină şi a trebuit să mergem. Apoi a început dansul de caba­ret şi a trebuit să privim... Ar fi părut ceva foarte urât să nu te uiţi la o femeie dezbrăcată...!"

Suntem nişte oameni foarte inocenţi, astfel că dăm explicaţii permanent: "Ce să faci? Aşa este lumea, aşa este moda, aşa se poartă... Aşa este..."

Dar un Sahaja Yoghin este ceva deosebit. El este un ales. Pentru că nu vă cunoaşteţi propria valoare, pentru că nu v-ati evaluat singuri, v-am evaluat EU. Aceasta este o realita­te înţeleasă de puţini, anume că a primi astfel Realizarea, în­seamnă că Mataji a făcut ceva extraordinar. Trebuie să fi făcut o muncă deosebit de mare pentru a duce aceasta la bun sfârşit. Ea trebuie să fi făcut nişte penitenţe (tapasya) enorme în toa­te vieţile Ei şi chiar în această viaţă. Trebuie să fi lucrat foarte intens, de dimineaţa până noaptea! Si ne aflăm aici, când am primit-o. Si considerăm aceasta ceva aşa de obişnuit! M-am gândit că dându-vă Realizarea, vă veţi vedea imediat pro­pria valoare şi veţi gândi că sunteţi ceva măreţ pentru că "Am primit Realizarea şi pe Sakshatkar". Dar nu este aşa. înce­peţi să faceţi compromisuri cu lucruri grosiere în viaţă.

Unul dintre voi trebuie să conducă o populaţie imensă. Unui dintre voi îi poate conduce pe toţi. Liderii nu fac compro­misuri. Liderii nu rezolvă problemele oamenilor atunci când îi conduc, ci le dau probleme spre rezolvare. Ei stau deasupra lor, mult deasupra lor. Nu ei se pleacă, ci alţii se pleacă în faţa lor. Dacă lumina începe să se stingă sau să slăbească pe stradă, se va descurca persoana care poartă lumina în mână. Voi toţi sun­teţi asemenea torţelor şi voi sunteţi cei ce decideţi ce viaţă ar trebui să aveţi şi ce personalitate ar trebui să aveţi. Oare atenţia are prioritate? Când înţelegeţi cum se prezintă corpul vostru fizic - acest corp al vostru trebuie curăţat, trebuie să fie frumos, să fie moale, delicat, demn, elegant. Am văzut, atunci când şedem în grupuri, că oamenii se comportă într-un mod în oare nu s-ar purta nici măcar o persoană cu educaţie obişnuită. Motivul este că nu aţi realizat încă faptul că sun­teţi lideri şi ca oamenii vă privesc. Ar trebui să existe un fel de Masti în voi, ar trebui să fiţi mulţumiţi cu voi înşivă. Deci, sub aspect fizic, ceea ce mâncaţi, ceea ce priviţi, ceea ce vă place, toate priorităţile trebuie să se schimbe.

Ceea ce ar trebui să fie de maximă importanţă în fieca­re împrejurare este Sahaja, în fiecare metodă şi obicei - Sahaja. Sahaja înseamnă "înnăscut". Sahaja nu înseamnă uşor. Mulţi fac confuzie. Este necesar să ştiţi că sunteţi un Sahaja şi nu veţi accepta nimic care este Asahaja. Deci, cum puteţi avea obice­iuri care va dau o sclavie a sistemului nervos simpatic? SAHAJA INSEAMNĂ CĂ AVEŢI O CONSTIINTA SUBTILA SPECIALĂ. Un rege nu mă­tură străzile.

Sub aspect fizic, situaţia voastră se pierde astfel complăcându-vă in toate metodele. Asahaja pe care le-aţi avut înainte, pe care le au alţii şi vă pierdeţi în sistemul de via­ţă Asahaja. Trebuie sa schimbaţi tot sistemul întregii lumi, în care oamenii să devină Sahaja şi nu Asahaja. Numai atunci totul va deveni Sahaja pentfu voi. Există o greşită înţelegere între Sahaja Yoghini. Ei gândesc astfel: "Atunci când va veni Sahaja, vom face această muncă, ne vom schimba şi le vom vorbi oamenilor. Ar trebui să vină Sahaja". Nu se face nimic! Aceasta este o ati­tudine foarte greşită. Sahaja înseamnă că aţi dobândit lumina Sahaja în interiorul vostru si cum puteţi tolera orice altceva? înseamnă că ştiţi cum să vă îmbrăcaţi, oum să vorbiţi, unde să mergeţi, cu cine să vă întâlniţi. Cine sunt mamele voastre? Cine sunt surorile voastre? Cine sunt fii voştri şi cine vă sunt părinţii?

In acest fel vi se pierde atenţia. Apoi trebuie rete­zate, distruse obiceiurile voastre grosiere, viaţa voastră veche. Si nu puteţi continua aşa, căci continuând astfel, vă veţi blo­ca aici, vă veţi bloca acolo, vă veţi rupe gâtul... Apoi veniţi la Minei "Mamă, mi-am rupt spatele. S-a întâmplat asta şi cea­laltă. Mă doare, mă înfierbânt şi am migrene; fac asfa". Până deveniţi Sahaja, asta va lucra asupra voastră.

Dar de ce nu deveniti voi înşivă? De exemplu, o fiinţă umană nu poate dormi ca un câine. Dacă va dormi ca un câine,

pentru că în jur se află numai câini, îl va durea. La fel, dacă voi veţi fi Asahaja pentru că toţi sunt Asahaja, veţi avea ne­cazuri. Căci câinele nu simte. Chiar daca-l doare, el nu simte durerea. Dar voi o simţiţi în mod cert. Persoana care nu este încă nenăscută nu simte. Ea capătă problema, dar nu simte. Voi o puteţi simţi şi trebuie sa renunţaţi la ea bucuroşi. Dacă nu renunţaţi la ea, vă întoarceţi din nou la acelaşi întuneric, iar acest întuneric nou, poate fi ceva de iad, poate fi îngrozi­tor. Este mai bine să mori ca fiinţă umană, pentru că te poţi naşte în continuare ca animal, una alta. Dar a fi născut din nou şi a te întoarce cu bună ştiinţă la obiceiurile anterioare, poate fi foarte periculos.

In felul acesta vă fixez atenţia pe fiinţa voastră sub­tilă, punându-vă puţină frică în minte. Humai fiinţa mai subtilă se poate bucura. Dimineaţa v-aţi bucurat de meditaţie, aţi deve­nit mai subtili. Eu am apăsat acolo. Dar trebuie sa vă menţineţi mai subtili amintindu-vă ceea ce s-a întâmplat, cât de bine v-aţi simţit în plan fizic.

Unul dintre cele mai rele obiceiuri ale fiinţelor umane este acela de a privi ceasul. Pentru Mine este foarte dureros să văd că oamenii se uită la ceas atunci când le vorbesc. Nu pot suporta. Deoarece acum sunteţi dincolo de timp, dincolo de spa­ţiu. Ce veţi face prin economisirea timpului? Ce aţi făcut pană acum? Aceasta vă arată priorităţile. Priorităţile noastre trebuie să se schimbe şi le puteţi schimba uşor o dată ce începeţi să vă bucuraţi. 0 dată ce aţi gustat nectarul Iubirii Divine (Amrit), nu veţi mai bea apă murdară. Dar amintiţi-vă mai întâi oă bucu­ria este cea de care trebuie să vă bucuraţi. Aceasta este o mo­dalitate de fixare - aşa-zisă fixare a subtilităţii voastre.

Atenţia este cea care se acoperă cu lucrurile grosiere ale vieţii, chiar şi cu aspectul lor emoţional. De exemplu, aveţi relaţii. Am văzut câţiva Sahaja Yoghini pierzându-se astfel. Ei au avut nişte relaţii foarte grosiere cu oameni, chiar guru si unii dintre ei erau prieteni. Au existat şi alte relaţii murdare, aţi putea spune, la care n-au putut renunţa şi s-au pierdut,

Deci, trebuie să vă aşezaţi şi să aflaţi: „De ce nu mă bucur de mine însumi?" "Eu sunt cel care pierde din cauza aces­tor lucruri. Dacă ele ar fi dat bucurie, n-aş fi alergat de la una la alta. Ele nu mă satisfac niciodată pe deplin. Deci, de ce n-aş reîntoarce la ele?"

Bucuria emoţională pe care o consideraţi ceva foarte important, trebuie, de asemenea, cântărită în noua dimensiune a atenţiei voastre şi a subtilităţilor. Consideraţi că cineva vă este foarte apropiat şi drag şi aveţi o relaţie de afaceri sau un fel de - nu ştiu ce fel de relaţii au oamenii. Trebuie să ştiţi că asta este ceva foarte superficial şi nu puteţi ex­trage nici o bucurie din acest lucru, ca atunci când beţi apă dintr-o cană. Cana însasi este superficială, apa este superfi­cială; cel mai important lucru este limba voastră care poate simţi apa. Dacă limba nu poate simţi apa şi dacă apa este re­simţită ca o piatră, ce rost are sa bei apă? Deci, cel mai im­portant lucru, în esenţă, este gustul de pe limbă.

In acelaşi fel, esenţa trăirii bucuriei noastre este bucuria, iar bucuria stă în simţirea vibraţiilor; deci, oricând o primiţi, ar trebui să aveţi vibraţii. Insă această nouă con­ştiinţă nu a pătruns atât de mult în fiinţa voastră. De aceea apare problema. Altminteri nu este greu să le spui fiinţelor uma­ne că "Asta e ceva bun. Bea!" El o bea şi află că este bun. El nu va mânca ceva amar. Dacă trebuie să-i daţi ceva cu gust în­grozitor, va trebui să-i daţi mai întâi ciocolată şi după aceea din nou ciocolată. Dar atunci când devin evoluate, fiinţele uma­ne înclină mai mult spre aceste lucruri îngrozitoare, din cauza atracţiilor lor anterioare. Deci, îndreptati-vă atenţia în întregime către Divin. extrageti-o complet către acestea, astfel încât să nu mai existe atenţie îndreptată spre aspectele gro­siere.

Chiar şi acum văd că oamenii vin şi îmi cer: "Mataji, am o problemă. Vreau un serviciu. Ce ar trebui să fac ? Trebuie făcut asta şi asta..." Desigur că este în regulă dacă este un lucru în treacăt, dar dacă vă atrage atenţia, înseamnă că v-aţi pierdut simţul înţelegerii că sunteţi un Sahaja Yoghin şi că bucuria voastră se află în forma mai subtilă şi că vă puteţi bucura de ea. Aceste lucruri grosiere nu vă vor da niciodată bucurie, aşa că de ce sa nu cereţi ceva care vă va da acea bucurie subtilă pe care puteţi s-o simţiţi - de care vă puteţi bucura doar voi?

Aceasta i se întâmplă atenţiei noastre. Ne pierdem din cauza ideilor noastre anterioare şi a legăturilor noastre emo­ţionale şi, putem spune, şi din cauza aşa-ziselor legături spi­rituale: suntem hinduşi, musulmani, creştini; suntem vegetarieni, non-vegetarieni, suntem brahmini, non-brahmini. Suntem tot fe­lul de lucruri, dar nu suntem ceea ce "suntem". Toate aceste lucruri se întorc la voi, de" genul că "Suntem jainişti, deci suntem extraordinari!" Deveniţi jalnici. Jainist, de oriunde sau oricine de oriunde - acela are simţul vibraţiilor? Atunci este posibil ca o persoană să vă devină guru sau ca o persoană să vă înveţe despre aceste lucruri? Voi sunteţi un maestru. Poate veni directorul şcolii să înveţe de la băieţii admişi la şcoală? Am văzut că şi un nou venit, care intră şi are un badha, poate ademeni cu uşurinţă cel puţin 5 % dintre Sahaja Yoghini. Va rosti cuvinte mari, se va făli, va aduce un guru în interior şi 5 % vor alerga după acela - minimum. Cum explicaţi aceasta? Singurul lucru este acela că n-ar trebui sa fiţi unul dintre ei.

Fiecare ar trebui să gândească pentru el însuşi şi nu pentru ceilalţi. Ar trebui să vă gândiţi la asta: "Sunteţi ca­pabili sau nu?" Astfel vi se pierde atenţia în legăturile spi­rituale, iar toate aceste dimensiuni sunt exterioare.

In descrierea lui Gokul din Vrindavan, trebuie să fi citit oă atunci când Krishna cânta la fluier, toate femeile care lucrau şi toţi Gopis din gospodărie îşi părăseau lucrul si toate celelalte - laptele putea să fiarbă, munca putea să fi fost făcută pe jumătate sau în întregime, chiar dacă mâncau sau erau în orice poziţie, se ridicau şi se îndreptau alergând spre acel fluier (Murali). Si când alergau acolo, stăteau ca într-un tablou - nici o mişcare a corpului, nimic, stăteau pur şi simplu şi ascultau cu toată atenţia. Aşa era? El nici măcar

nu vorbea. Se cânta doar la fluier şi toţi ascultau ca într-un tablou. Ce era? Bucuria pe care o simţeau, bucuria trăită în interiorul lor, bucuria care se turna în ei prin acel fluier. Ei stăteau doar şi ascultau. Atât, Ce este asta? Este subtili­tatea acelei bucurii, întocmai ca meditaţia - stăteau.

La fel, atenţia voastră si mintea, ar trebui să fie asupra Sahaja, aşupra faptului de a fi cu Dumnezeu, Sunteţi una cu Dumnezeu! Îndreptaţi-va în totalitate forţa centrifugă către Dumnezeu, Puneţi-vă tot timpul în legătură cu Dumnezeu şi restul muncii este făcut ca la un instrument, întregul lucru va începe sa se producă,

Mintea omenească este folosită pentru a face lucrurile ca într-un ritual. Adică se consideră că, dacă trebuie ridicată o casă, trebuie să sapi mai întâi fundaţia, apoi sunt puşi stâl­pii, apoi acoperişul. Astfel, în mod succesiv, se planifică to­tul până la capăt. Dar în împărăţia proprie a lui Dumnezeu nu există planificare. Şezi si te bucuri pur si simplu, Dacă aten­ţia voastră este ACOLO, este înfăptuită toată munca - întreaga atenţie... Trebuie să-i ajutaţi şi pe alţii să se ridice şi astfel, pentru aceasta, trebuie să vă amintiţi ca atenţia voas­tră ar trebui să fie pe Atma al vostru, pe Spiritul vostru, pe Dumnezeu, fiind totul una cu El în acea bucurie, întreaga inimă este acolo şi cu ambele mâini şi cu ambele picioare, ou întrea­ga voastră atenţie puteţi să-i extrageţi pe oameni, pentru că atenţia voastră este hrănită şi îngrijită tot timpul. Atunci vă veţi bucura,de asemenea, de faptul că oamenii sunt ridicaţi,

Nimic nu poate fi în regulă până când nu vă dezvoltaţi subtilităţile atenţiei. Iar ele se dezvoltă prin retragerea atenţiei de la tot ceea ce este grosier. Retrăgeţi-vă atenţia, ori de câte ori pătrunde prea mult într-un gând, astfel: "Lasă asta!" Dar să acordaţi toată atenţia vibraţiilor. Văzând vibra­ţiile să le daţi toată atenţia. Privindu-vă propriile vibraţii, să le daţi toată atenţia. Nu este nevoie să vă îngrijoraţi de alte lucruri. De ele se va avea grijă.

Astfel, atenţia voastră este mai subtilă în împărăţia lui Dumnezeu, Atunci când lotusul se află în noroi şi trebuie să iasă, îşi găseşte calea proprie printre multe crăpături şi goluri. Dar atunci când este sub cerul liber - total eliberat, nu mai continuă să se arunce încoace şi încolo, ci se deschide si primeşte roua cea frumoasă. Iar roua topeşte parfumul din lotus. In mod automat parfumul începe să curgă. Este o metodă diferită, este un mod de viaţă diferit acela de a fi Sahaja.